37 mm diametru, 31.1 g, 92.5% argint, margine netedă valoarea nominală 100 LEI, anul 2007 între două mici semne rombice, REPUBLICA MOLDOVA şi stema Republicii Moldova	chipul voievodului moldovean, cetatea Soroca, anii 1527 şi 2007, inscripţia PETRU RAREŞ

Piesa este realizată la Monetăria Cehiei, avînd tirajul de maxim 500 de exemplare.

Cetatea Soroca mai este reprezentată pe o monedă de argint de 50 de lei din 2012, precum şi pe o monedă de 100 de ruble din 2007 emisă de Transnistria în cadrul seriei Vechi cetăţi de la Nistru.

Despre voievodul Petru Rareş Petru Rareş a avut două domnii: între anii 1527 şi 1538 şi între 1541 şi 1546. Petru era fiul lui Ştefan cel Mare şi al Mariei (Rareşoaiei) din tîrgul Hîrlău (ţinutul Hîrlăului, azi judeţul Iaşi). Cronicarul Grigore Ureche l-a caracterizat astfel pe Rareş: „Cu adevărat era ficior lui Ştefan vodă celui Bun, că întru tot simăna tătîne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbîndiia, lucruri bune făcea, ţara şi moşiia sa ca un păstor bun o socotiia, judecată pre dreptate făcea.” În timpul domniei lui Rareş armatele moldovene au întreprins mai multe campanii în Transilvania şi în Polonia. Petru a pierdut domnia în 1538 în urma invaziei conduse de sultanul Soliman al II-lea, refugiindu-se în cetatea Ciceiului din Transilvania, aflată pe atunci sub cîrmuire moldovenească. Tot atunci turcii confiscă tezaurul Moldovei şi anexează partea de sud dintre Prut şi Nistru a Moldovei (cunoscută mai apoi sub numele de Bugeac), inclusiv cetatea Tighina care a devenit raia sub numele de Bender. Petru Rareş a fost îngropat în biserica pe care a ctitorit-o la Probota (judeţul Iaşi).

Despre cetatea Soroca

Primele informaţii despre cetatea de la Soroca apar în documente de la sfîrşitul domniei lui Ştefan cel Mare. Cetatea era pe atunci din lemn şi pămînt. În anii 1543-1545 Petru Rareş reface cetatea în piatră.

Cetatea de la Soroca este circulară, cu patru turnuri rotunde şi cu un turn de poartă dreptunghiular. Diametrul interior al fortificaţiei este de 26 de metri.

În urma campaniei din anul 1691 a regelui Ioan Sobieski nordul Moldovei este ocupat de polonezi. La Soroca se instalează o garnizoană poloneză. Încercările voievodului Constantin Cantemir de a cuceri cetatea au fost fără rezultat, după cum aflăm din Letopiseţul lui Ion Neculce: „În al şeptele anu a domniei lui gătitu-s-au Cantemir-vodă cu oastea lui de-au mărsu să iè cetatea Sorocii [...]. Ş-au stătut pen pregiurul cetăţîi cîteva săptămîni, de-u tot bătut-o cetatea, de-au făcut meterezuri şi lagumuri. Ş-au năvălit pre tare şi n-au putut-o lua, şi au perit multă oaste atunce, cînd da năvăli turcii şi moldoveni. Şi nu era atîta oaste în cetate, ca doo, trei sute de drăgani şi căzaci; numai ei din cetate nimeriè tot în om, iar cei de-fară nu putè să le strîce nemic.” Prin tratatul de la Carlowitz din 1699 cetăţile şi mănăstirile ocupate de polonezi au fost retrocedate Moldovei.

Petru Rareş a ctitorit biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia (1532).

Petru Rareş a ctitorit Mănăstirea Moldoviţa (1532).