Înapoi
Carol I - 100 de ani de la naștere - 1839 - 1939
Înainte
21 mm diametru, 6.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
valoarea nominală 20 LEI, ROMANIA, anul 19 39 scris de o parte și de alta (ultimul 9 lipsește), o acvilă ținînd o cruce în cioc, cu aripile deschise, așezată pe stema României
legenda CAROL II REGELE ROMANILOR și efigia lui Carol al II-lea spre dreapta
21 mm diametru, 6.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
valoarea nominală 20 LEI, ROMANIA, anul 19 39 scris de o parte și de alta, stema României cu coroana deasupra, în părțile laterale două crenguțe pe care se înfășoară o panglică, ce trece pe deasupra coroanei ce timbrează stema. Pe panglică apare deviza NIHIL SINE DEO.
legenda CAROL II REGELE ROMANILOR și efigia lui Carol al II-lea spre dreapta
35 mm diametru, 32.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
valoarea nominală 100 LEI, ROMANIA, anul 19 39 scris de o parte și de alta, cerc liniar interior în care se află un arhanghel cu aripile deschise, ținînd cu ambele mîini o spadă, sprijinind un scut cu stema României.
legenda CAROL II REGELE ROMANILOR și efigia lui Carol al II-lea spre dreapta. Sub gît numele gravorului, E.W.BECKER.
35 mm diametru, 32.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
valoarea nominală 100 LEI încadrată de două semne triunghiulare, ROMANIA, anul 19 39 scris circular de o parte și de alta, coroană vegetală cu o cruce cu brațe egale, terminate cu crini. Deasupra crucii scut cu stema României.
legenda CAROL II REGELE ROMANILOR și efigia lui Carol al II-lea spre dreapta. Sub gît numele gravorului, E.W.BECKER.
41 mm diametru, 42 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
ghirlande de laur și stejar, o bandă orizontală pe care scrie ROMANIA, deasupra acesteia lupoaica și Romulus și Remus, dedesupt un scut cu stema Romaniei. În partea de sus anul 1939. Fără valoare nominală.
de-a lungul muchiei inscripția CAROLVS II, în mijloc regele călare, spre stînga. Pe circumferință, în stînga jos, numele gravorului, E.W.BECKER.
41 mm diametru, 42 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
De-a lungul muchiei ROMANIA, stema Romaniei, țăran cosind, în fundal iarbă înaltă. În partea de jos anul 1939.
de-a lungul muchiei inscripția CAROLVS II, în mijloc regele călare, spre stînga. Pe circumferință, în stînga jos, numele gravorului, E.W.BECKER.

Imaginile fabulosului set de monede omagiale din 1939 apar pe site prin deosebita amabilitate a domnului J. Ardelean.


Setul de șase monede de aur (după alte păreri ar fi două seturi de cîte trei) a fost bătut pentru a celebra 100 de ani de la nașterea regelui Carol I. După cum se vede, pe nici una din piesele setului nu este nici măcar o singură mențiune despre Carol I. În aprilie și mai 1939 s-au desfășurat festivitățile aniversării unui secol de la nașterea regelui Carol I, pe 9 mai fiind dezvelită statuia primului rege al României.

Despre galbenii de podoabă

Piesele mari, de 41 de milimetri în diametru și cu masa de 42 de grame, cunoscute și sub numele de galbeni mari - Lupoaica respectiv Cosașul - au fost definite de legea 489/1939 din luna iunie, pe baza căreia au fost emiși, ca galbeni de podoabă. Galbenii se apropie mai mult de medalii. Pe baza masei, ar trebui să aibă valoarea nominală de 129 de lei și ceva bănuți.

Cosașul de pe al doilea galben de podoabă a fost reprezentat greșit, cosind cu totul anormal, cu mîna stîngă. Este prima eroare de machetare a monedelor românești.

Despre tirajul și masa pieselor setului

După catalogul Schäffer - Stambuliu din 2009, s-au bătut cîte 91 de bucăți din piesele de 20 și 100 lei, și cîte 95 de bucăți din galbenii mari.

În anul 2013 Romfilatelia a pus în vînzare o serie de patru timbre, sub numele de „Colecția numismatică a Băncii Naționale a României - monede românești de aur”. Capul de serie este una din piesele de 20 de lei de aur din 1939. Pe pagina ce descrie seria pe site-ul Romfilatelia se găsește și o informație despre tirajele monedelor de aur din 1939 și din 1940: fiecare din cele șase monede din 1939 ar fi fost bătută în cîte 300 de exemplare. Site-ul dă de înțeles că aceste informații ar proveni direct de la BNR.

Este interesant de observat că piesele de 20 de lei (ca și cele de 20 de lei ale anului 1940, prezentate pe pagina următoare) au 6.5 grame. Monedele de 20 de lei emise sub Carol I (în 1868, 1870, 1883 (1884), 1890, 1906), precum și piesa bătută în 1927 și purtînd efigia regelui Ferdinand (și anul 1922) au toate 6.452 grame. Moneda-medalie „Ardealul nostru" este un pic mai grea decît piesele similare, cîntărind 6.55 grame în loc de 6.452 grame.

Masa galbenilor mari este legată de masa ducatului - 1 ducat avînd aproximativ 3.49 grame, din care aproximativ 3.44 aur curat, titlul aurului fiind de 98.6%. Cele 42 de grame reprezintă masa a 12 ducați. La un titlu de 90%, galbenul mare conține cam tot atîta aur pur cît 11 ducați.

Despre statuia lupoaicei și a gemenilor Romulus și Remus

Lupoaica de pe Capitoliu (lupa capitolina) este o statuie de bronz din secolul al VI-lea î.e.n., actualmente păstrată la Muzeul Conservatorilor din Roma. Romulus și Remus (fondatorii mitici ai Romei, copiii zeului războiului Marte și ai vestalei Rhea Silvia) au fost adăugați de Antonio del Pollaio, în anul 1509. Lupoaica împreună cu Romulus și Remus simbolizează originea legendară a Romei și totodată caracterul sacru și etern al orașului și al puterii sale. Imaginea lupoaicei apare pe multe monede romane antice.

Statul italian a făcut cadou României cinci copii ale grupului statuar, între 1906 și 1926. Acestea au fost instalate la București (1906), Cluj (1921), Chișinău (1921), Tîrgu Mureș (1924) și Timișoara (1926) ca simboluri ale latinității și unității românilor din toate părțile patriei. La Chișinău statuia - ce poate fi văzută în fotografia alăturată, datînd din 1937 - a fost instalată în fața clădirii în care Sfatul Țării a votat unirea cu patria mamă (din 1933, sediul Facultății de Științi Agricole). Actualmente, clădirea Sfatului Țării a suferit modificări arhitectonice importante, găzduind azi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

O dată cu invazia rusă (cea sovietică), statuia a fost distrusă (în 1940). La 1 Decembrie 1990, o nouă copie a fost dezvelită la Chișinău, ca donație a Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni. Amplasarea a fost făcută în fața Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei. Îndepărtată în 2005 sub pretextul necesității unei restaurări (mai probabil din motive politice), lupoaica a revenit de abia în 2009 pe amplasament, ca o nouă donație și ca o nouă copie din partea Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni.


Înapoi la pagina de selecție!