Înapoi
Carol al II-lea - 10 ani de domnie
Înainte
21 mm diametru, 6.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
legenda (de la stînga la dreapta): ROMANIA, 8 IUNIE 1930, 8 IUNIE 1940, valoarea nominală 20 LEI, în centru o cunună de spini cu trei flori, în interiorul căreia se află, pe un fond de raze, o coroană și două litere C îmbîrligate, cu numărul roman II central (monograma lui Carol al II-lea), în partea de jos cu o eșarfă îndoită de două ori care leagă coroana de spini; pe eșarfă scrie NIHIL SINE DEO
legenda CAROL II și, între o rămurică de stejar (la stînga) și una de laur (la dreapta), REGELE ROMANILOR, și efigia lui Carol al II-lea spre dreapta. Sub gît este trecut numele gravorului, E.W. BECKER.
21 mm diametru, 6.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
cunună din ramuri de laur (stînga) și de stejar (dreapta), ramuri legate în partea de sus a monedei prin cifra romană X, peste cunună șase scuturi cu stemele Moldovei, Dobrogei, Transilvaniei (în dreapta imaginii, de sus în jos), Munteniei, familiei Hohenzollern și Olteniei (în stînga imaginii), în partea de jos valoarea nominală 20 LEI, sub aceasta, pe muchie, A.MURNU - H.IONESCU, numele gravorilor monedei. În centru coroana regală a României deasupra unui cerc în care se află scris cifrul regal CC, în stînga 8 IUNIE 1930, în dreapta 8 IUNIE 1940.
lîngă muchie cunună de spini, în interior legenda CAROL II REGELE ROMANILOR și efigia lui Carol al II-lea spre dreapta.
35 mm diametru, 32.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
similară cu prima piesă de 20 de lei, dar valoarea nominală 100 LEI
similară cu prima piesă de 20 de lei, dar valoarea nominală 100 LEI
35 mm diametru, 32.5 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
similară cu a doua piesă de 20 de lei, dar valoarea nominală 100 LEI
similară cu a doua piesă de 20 de lei, dar valoarea nominală 100 LEI
41 mm diametru, 42 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
Împăratul Traian spre dreapta (bust), încununat cu lauri, ținînd în mîna stîngă coroana de oțel a României, în mîna dreaptă o sabie (sprijinită de umăr) în jurul căreia se încolăcește o ghirlandă cu frunze de stejar. Pe fundal este reprezentat un lan de grîu. În exergă: 8 IUNIE 1930 / 8 IUNIE 1940. Fără valoare nominală.
În partea de sus, de-a lungul muchiei, inscripția CAROL II REGELE ROMANILOR, în mijloc regele călare, spre stînga, în uniforma gărzii regale și purtînd mantaua Ordinului Mihai Viteazul, cu bastonul de mareșal în mînă. În exergă două rămurele de laur și de stejar, deasupra lor inscripția 10 ANI. Pe circumferință, în dreapta jos (cam după coada calului), numele gravorului, E.W. BECKER.
41 mm diametru, 42 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimți
De-a lungul muchiei inscripțiile 8 IUNIE 1930 (în stînga) și 8 IUNIE 1940 (în dreapta), în centru, într-un lan de grîu, Carol ia ulciorul cu apă oferit de țăranca Modura. În spatele lui Carol se vede elicea avionului, iar în fundal, niște dealuri de după care apar raze de soare. În exergă se află o rămurică.
În partea de sus, de-a lungul muchiei, inscripția CAROL II REGELE ROMANILOR, în mijloc regele călare, spre dreapta, în uniforma gărzii regale și purtînd mantaua Ordinului Mihai Viteazul, cu bastonul de mareșal în mînă. În exergă două rămurele. Pe circumferință, în stînga jos (cam după coada calului), numele gravorului, E.W. BECKER.

Imaginile fabulosului set de monede omagiale din 1940 apar pe site prin deosebita amabilitate a domnului J. Ardelean.


Setul de șase monede de aur (după alte păreri ar fi două seturi de cîte trei) a fost bătut pentru a celebra cel de al zecelea an de domnie a lui Carol al II-lea.

Despre galbenii de podoabă

Piesele mari, de 41 de milimetri în diametru și cu masa de 42 de grame, cunoscute și sub numele de galbeni mari - Împăratul Traian respectiv Țăranca Modura - au fost definite de legea 1775/1940 din luna iunie, pe baza căreia au fost emiși, ca galbeni de podoabă. Galbenii se apropie mai mult de medalii. Pe baza masei, ar trebui să aibă valoarea nominală de 129 de lei și ceva bănuți.

Se pare că țăranca Modura este femeia care, pe 7 iunie 1930, i-a adus lui Carol apă de băut. Acesta intrase pe neașteptate în țară și, în drum spre Cluj, aterizase cu avionul său la Vadul Crișului, lîngă Oradea, din cauza lipsei de combustibil.

Despre tirajul și masa pieselor setului

După catalogul Schäffer - Stambuliu din 2009, s-au bătut cîte 346 de bucăți din piesele de 20 și 100 lei, și cîte 348 de bucăți din galbenii mari.

În anul 2013 Romfilatelia a pus în vînzare o serie de patru timbre, sub numele de „Colecția numismatică a Băncii Naționale a României - monede românești de aur”. Capul de serie este una din piesele de 20 de lei de aur din 1939. Pe pagina ce descrie seria pe site-ul Romfilatelia se găsește și o informație despre tirajele monedelor de aur din 1939 și din 1940: fiecare din cele șase monede din 1940 ar fi fost bătută în cîte 500 de exemplare. Site-ul dă de înțeles că aceste informații ar proveni direct de la BNR.

Este interesant de observat că piesele de 20 de lei (ca și cele de 20 de lei ale anului 1939, prezentate pe pagina anterioară) au 6.5 grame. Monedele de 20 de lei emise sub Carol I (în 1868, 1870, 1883 (1884), 1890, 1906), precum și piesa bătută în 1927 și purtînd efigia regelui Ferdinand (și anul 1922) au toate 6.452 grame. Moneda-medalie „Ardealul nostru" este un pic mai grea decît piesele similare, cîntărind 6.55 grame în loc de 6.452 grame.

Masa galbenilor mari este legată de masa ducatului - 1 ducat avînd aproximativ 3.49 grame, din care aproximativ 3.44 aur curat, titlul aurului fiind de 98.6%. Cele 42 de grame reprezintă masa a 12 ducați. La un titlu de 90%, galbenul mare conține cam tot atîta aur pur cît 11 ducați.

Despre ziua de 8 iunie 1930

După cum se vede, pe toate piesele setului scrie 8 IUNIE 1930. Aceasta este ziua în care s-a votat de către parlament, printr-un act neconstituțional, urcarea pe tron a lui Carol al II-lea, chiar a doua zi după întoarcerea prințului în țară. Carol ar fi trebuit să-i urmeze la tron regelui Ferdinand. În anul stingerii din viață a regelui Ferdinand însă (1927), prințul Carol, deși căsătorit cu prințesa Elena și avînd un copil cu ea, pe Mihai, renunțase de un an deja la succesiunea sa la tron pentru a-și continua nestingherit relația cu amanta sa, domnișoara Wolf, cunoscută de români și sub numele de Lupeasca. Adevărate scene de telenovelă am putea spune. Parlamentul luase chiar din 1926 act de această renunțare, numind succesor al regelui Ferdinand pe tînărul Mihai (născut pe 25 octombrie 1921). Mihai a apucat să domnească numai între 1927 și iunie 1930 ajutat de regența alcătuită special și al cărui cap era patriarhul Miron Cristea.

Ajutat de Partidul Liberal, prințul Carol s-a întors în 1930 ca uzurpator al propriului său fiu, devenind Carol al II-lea, tehnic vorbind, printr-o lovitură de stat. Un rege neconstituțional care a adus imoralitate și corupție României.

Privind obiectiv am putea judeca pe regele Carol al II-lea ca fiind cel de-al patrulea rege al României în ordinea succesiunii la tron, după Carol I, Ferdinand și Mihai, în ciuda stereotipului vehiculat în prezent.

În 1938 Carol al II-lea a devenit dictator ignorînd parlamentul. În 1940 deja, nemaifăcînd față situației interne și externe, Carol abdică lăsînd puterea în mîinile generalului Antonescu. Fostul suveran se stabilește în cele din urmă în Portugalia, căsătorindu-se (la Rio, în 1947) cu cea pe care o avusese fățiș amantă spre oripilarea unui popor atît de credincios precum poporul român. Rămășițele sale pămîntești s-au întors în țară pe 13 februarie 2003 și au fost înmormîntate a doua zi în gropnița domnească de la Curtea de Argeș.



Imaginile celor două monede de 20 de lei din 1940 de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator anonim.

Imaginile piesei de 100 de lei de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian Coins prin amabilitatea domnului Clark Smith, renumit numismat și specialist în monede de aur din întreaga lume.


Înapoi la pagina de selecție!