Înapoi
100 lei 2013 - Bogdan Petriceicu Hasdeu - 175 de ani de la naștere
Înainte
21 mm diametru, 6.452 g, 90% aur, margine cu zimți
Avers: anul 2013, stema României, ROMANIA, valoarea nominală 100 Lei, o imagine a clădirii muzeului Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cîmpina
Revers: bustul lui Hasdeu, inscripția 1838-1907 Bogdan Petriceicu Hasdeu, în stînga-jos, într-un spațiu în formă de semilună, un fragment din stema pe care Hasdeu o atribuia domnitorului Moldovei Ștefan Petriceicu

Data emisiunii: 15 iulie 2013

Tiraj: 250 de monede


O scurtă biografie a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu este prezentată pe pagina monedelor omagiale de 50 de lei de argint și de 100 de lei de aur emise în anul 2011 de Banca Națională a Republicii Moldova. Cele două monede fac parte din seria Aleea clasicilor din grădina public㠄Ștefan cel Mare și Sfînt” din Chișinău.

Despre castelul Hasdeu de la Cîmpina

Bogdan Petriceicu Hasdeu trăiește o dramă în 1888, și ceva se rupe atunci în sufletul savantului. Iulia Hasdeu, singurul său copil, moare de tuberculoză. Hasdeu se refugiază în spiritism, încercînd să ia legătura cu fiica sa; între 1894 și 1896 construiește la Cîmpina un straniu castel, după planurile transmise de spiritul Iuliei. Din 1897 Hasdeu a locuit la proprietatea sa din Cîmpina (lîngă castel existau și mai multe case).

Castelul este format din trei turnuri crenelate. Clădirea și interiorul sînt pline de elemente cu simbolistică spiritistă.

Despre stema de pe reversul monedei

Stema ce apare parțial pe revers are un scut tăiat în furcă răsturnată (per pall, reversed); șeful drept, de purpură (violet), este încărcat cu un steag cu o cruce; în șeful stîng, albastru, este plasat bourul Moldovei, negru, cu stea între coarne, deasupra Soarele și Luna, baza este roșie, cu o săgeată și o sabie în cruciș, ambele de aur. Scutul este timbrat cu un coif de cavaler. Sub scut este plasată o panglică purtînd deviza latină PRO FIDE ET PATRIA, însemnînd PENTRU CREDINȚĂ ȘI PATRIE. Scutul nu are sprijinitori. Totul este plasat sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, avînd ciucuri și franjuri, prins deasupra cu o coroană domnească închisă.

Hasdeu atribuia această stemă voievodului Ștefan Petriceicu, ce a domnit în Moldova de trei ori între 1672 și 1684. Stema ar fi fost acordată de regele Poloniei Ioan al III-lea Sobieski (1674-1696) domnitorului moldovean după ce seimul i-a acordat acestuia indigenatul (cetățenia poloneză, prin recunoașterea statutului de nobil polon). Hasdeu considera că familia sa era înrudită cu voievodul moldovean.

O stemă asemănătoare este reprezentată pe ușa principală a castelului - o ușă pivotantă de piatră. În [2] stema familiei Hajdeu-Petriceicu este reprezentată un pic diferit.

În anul 1897 castelul a fost vizitat de Ion Luca Caragiale, care a publicat interviul realizat cu Bogdan Petriceicu Hasdeu, impresiile sale și o descriere a clădirii în ziarul Epoca, sub titlul O vizită la castelul „Iulia Hașdeu” [1].

După moartea savantului castelul ajunge treptat o ruină. De-abia după cel de-al doilea război mondial castelul este reparat și transformat în muzeu.

   

Bibliografie

1. Caragiale I. L., Opere III. Reminiscențe și notițe critice. Editura Cultura Națională, București, 1932, disponibilă în format electronic pe site-ul Biblioteca digitală a Bucureștilor.

2. Hagi Mosco E., Steme boerești din România. Atelierele Socec, București, (1918), disponibilă în format electronic pe site-ul Biblioteca digitală a Bucureștilor.


Înapoi la pagina de selecție!