Înapoi
100 lei 2011 - orașul Chișinău - 575 de ani de la prima atestare documentară
Înainte
37 mm diametru, 31.1 g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2011, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 100 LEI
o veche imagine a Chișinăului, cu colina Mazarache, inscripția CHIȘINĂU 575 ANI

Data emisiunii: 1 iulie 2011

Tiraj: 1000 de monede


Moneda face parte din seria Evenimente istorice.

Despre Chișinău și despre prima atestare documentară a Chișinăului

Prima mențiune documentară a Chișinăului este într-un document din 17 iulie 1436, prin care Ilie voievod și Ștefan voievod, domnii Țării Moldovei, dau și întăresc logofătului Vancea, „pentru dreapta și credincioasa lui slujbă”, mai multe sate de pe Răut, Ichel și Bîc: „[...] și lîngă Bîc, de cealaltă parte, pe valea ce cade împotriva Cheșenăului lui Acbaș, la fîntîna unde este seliștea tătărască, împotriva păduricii.” În anul 1936, pe cînd primar al orașului era Ion Costin, s-au sărbătorit 500 de ani de la prima menționare documentară a Chișinăului.

Următoarea mențiune documentară este din 1466, de la Ștefan cel Mare. În anul 1966, pe timpul comunismului, în R.S.S. Moldovenească s-au sărbătorit iar 500 de ani de la prima menționare documentară a orașului Chișinău, pe baza documentului din 1466.

În timpul primei domnii a lui Duca vodă în Moldova (1665 - 1666) Chișinăul era deja tîrg. Probabil că trecere din rîndul satelor în rîndul tîrgurilor avusese loc în timpul domniei lui Istrate Dabija (1661 - 1665).

Chișinăul era tîrg mănăstiresc, fiind în proprietatea mănăstirii lui Balica din Iași (azi, mănăstirea Frumoasa). Pe la anul 1800 aparținea mănăstirii Galata, tot din Iași.

Pe vremea lui Dimitrie Cantemir Chișinăul era tîrgușor [2]. În Descrierea Moldovei se precizează că în ținutul Lăpușnei se găsea „... Chișinăul, un tîrgușor de mai mică însemnătate, așezat pe rîul Bîcul.”

După răpirea Moldovei din stînga Prutului de către ruși la 1812, aceștia au ales Chișinăul - plasat strategic în centrul Basarabiei - drept capitală a regiunii ocupate. De atunci orașul s-a dezvoltat foarte mult. În prezent Chișinăul este cel mai mare oraș din întreaga Moldovă, și al doilea oraș românesc după București.

În ceea ce privește numele orașului, originea cuvîntului nu este pe deplin lămurită. Există mai multe ipoteze; ar putea veni de la cuvîntul kesena, care în limba cumanilor ar însemna cimitir (de remarcat că mazar înseamnă mormînt în limba tătară!), sau de la cuvintele tătărăști keșen și aul, care ar însemna schit respectiv sat [1], [2]. Istoricul Constantin Giurescu scrie în Istoria românilor [3]: „Numele așezării e numele care se dă de popor unei căderi de apă și se explică, în cazul nostru, printr-o cădere a Bâcului în acest loc.”

Despre biserica Mazarache (Măzărache, Măzărachi, Mazaraki)

Biserica Mazarache a fost construită în anul 1752 de negustorul și boierul ieșean Vasile Măzărachi sau Mazarache [4], nu departe de rîu Bîc, pe malul drept al acestuia. Este un important monument istoric - cea mai veche clădire de piatră a orașului păstrată pînă în prezent.

În anul 2012 Banca Națională a Moldovei a emis o monedă de 50 de lei dedicată acestei vechi biserici.

Bibliografie:

1. Boldur A., Istoria Basarabiei. Editura Victor Frunză, București, 1992.

2. Cantemir D., Descrierea Moldovei. Editura Tineretului, 1967.

3. Giurescu C., Istoria românilor. III. De la moartea lui Mihai Viteazul pînă la sfîrșitul epocii fanariote (1601-1821). Editura BIC All, București, 2007 (reproduce ediția a doua, 1943).

4. ***, Vasile Măzărachi, Wikipedia, ianuarie 2012.


Înapoi la pagina de selecție!