Înapoi
100 ruble 2003 - Stema rusească a orașului Tighina
Înainte
32 mm diametru, 14.14 g, argint 92.5%,
margine netedă
valoarea nominală 100 RUBLEI, stema autoproclamatei republici transnistrene (cu secera și ciocanul), inscripția · PRIDNESTROVSKII RESPUBLIKANSKII BANK · (cu litere chirilice) însemnînd BANCA REPUBLICANĂ [TRANS] NISTREANĂ, anul 2003
stema orașului Tighina din timpul ocupației țariste a Basarabiei, inscripția BENDERÎ (cu litere chirilice) însemnînd BENDER (numele turcesc al Tighinei), trei ornamente și o bandă cu anul 1408

Tiraj: 500 exemplare

Moneda reprezintă stema orașului Tighina (Bender) din perioada ocupației țariste a Basarabiei, facînd parte dintr-o serie de monede cu steme de orașe. În aceeași serie se mai află monede cu stema orașelor Tiraspol, Grigoriopol și Rîbnița, aflate în Transnistria propriu-zisă.

Tighina este și o localitate aflată pe malul drept al rîului Olt, în județul Vîlcea, Oltenia, Romania.

Despre stema rusească a Tighinei din perioada ocupației țariste

După ocuparea Basarabiei la 1812 autoritățile ruse au pus problema stemelor regiunii și a ținuturilor acesteia. În Imperiul Rus de blazoane se ocupa o instituție anume creată, Heroldia, ce era un birou specializat în heraldică (înființat de Petru I la 1722). Stemele basarabene au fost stabilite prin decretul împăratului Nicolae I din 2 aprilie 1826.

Stema ținutului Bender era următoarea: „Scut tăiat în două cîmpuri: în cel superior, de aur, acvila bicefală împodobită cu coroană de aur ținînd în ambele gheare fulgere cu focul îndreptat în jos; cu scut pe piept, pe care în cîmp roșu este reprezentat sfîntul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință, călare pe un cal alb și lovind cu sulița un balaur; în cîmpul inferior negru e reprezentat un leu culcat în amintirea situației dificile în acest ținut a regelui suedez Carol al XII-lea după bătălia de la Poltava.”

Conform tradiției heraldice rusești, stemele regiunilor au devenit automat și blazoane ale orașelor de reședință ale acestora. (informații din articolul „Heraldica teritorială moldovenească în imperiul rus”, de Silviu Andrieș-Tabac, publicat în volumul Cercetări numismatice VII, București, 1996)

Despre stema românească a Tighinei din perioada interbelică

Monitorul Oficial nr. 182 din 8 august 1931 arată că stema orașului Tighina este o cetate de argint cu trei turnuri crenelate, în fața căreia se află un leu de aur spre dreapta, așezat pe o terasă verde. Turnul din mijloc este mai înalt și are o poartă boltită, închisă. Ferestrele cetății sînt negre. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate, cu ferestrele negre.

Cetatea de pe stemă este evident cetatea Tighina. Leul (prezent în ambele versiuni) îl simbolizează pe regele suedez Carol al XII-lea, care s-a refugiat în raiaua Tighinei în 1709, după bătălia pierdută la Poltava în fața oștilor lui Petru I cel Mare, împăratul Rusiei. Leul însuși este un rege, în plus este și o mobilă heraldică importantă din stema Suediei. Versiunea rusească a stemei municipiului Tighina îl prezintă pe leu în mod clar izolat pe o terasă.

Despre Ostap Bender, personaj al scriitorilor ruși Ilf și Petrov

Personajul principal din romanul Vițelul de aur apărut în 1931, operă a scriitorilor ruși Ilf și Petrov, se numește Ostap Bender. Numele său a ajuns în limba rusă o metonimie pentru escroc.

În căutarea unui nume exotic pentru celebrul personaj de roman, Ilf și Petrov s-au oprit la un toponim din Basarabia pe care l-au și folosit, mai exact numele turcesc al orașului Tighina, preluat de ruși după ocupația din 1812 - oraș aflat la frontiera dintre România și URSS în anul apariției cărții -, nume care apare și pe monedă.

Antieroul mizantrop Ostap Bender a reușit să obțină, prin șantajarea unui NEP-man (un îmbogățit al Noii Politici Economice sovietice), nu mai puțin de un milion de ruble - vreo zece mii de salarii medii lunare în Uniunea Sovietică a anilor 1930. Constatînd că nu își poate folosi banii după dorință în țară, Ostap Bender cumpără bijuterii și încearcă să plece la Rio de Janeiro. Fuge din URSS, trecînd Nistrul - frontiera vestică - pe gheață. Este prins de grănicerii români, pe care Ostap credea că o să-i poată mitui cu una-două medalii de aur. Aceștia însă îi iau toată comoara, Ostap Bender fiind nevoit să se întoarcă pe malul stîng al Nistrului.

Demn de menționat, după trecerea Nistrului, la întîlnirea cu grănicerii români, Ostap Bender se adresează acestora cu salutul Trăiască România Mare!.


Aceasta este o monedă emisă de Transnistria. Deoarece doar puține se știu în România asupra Transnistriei, a ce a fost înainte și a ce este astăzi, am considerat utile pe site și cîteva informații privind problema transnistreană. Apăsați pe legăturile de mai jos pentru a vă clarifica eventuale nelămuriri.


Transnistria înainte și acum | Monedele Transnistriei

Pentru mai multe informații citiți secțiunea Istoria modernă și contemporană din pagina Scurtă și pe înțeles istorie a românilor și a României .


De ce monede transnistrene în Romanian Coins?

Deoarece monede transnistrene se află în buzunarele multor băștinași români, totodată vorbitori de română, fiind folosite ca valută de schimb pe propriul teritoriul național.


Înapoi la pagina de selecție!