Colecționari din toate țările, uniți-vă!
Înapoi
100 ruble 2006
cetatea Tighina
Înainte
100 ruble 2006 - cetatea Tighina - Transnistria 100 ruble 2006 - cetatea Tighina - Transnistria
Avers: 32 mm diametru, 14.14 g, argint 92.5%,
margine netedă
valoarea nominală 100 RUBLEI, stema autoproclamatei republici transnistrene (cu secera și ciocanul), inscripția · PRIDNESTROVSKII RESPUBLIKANSKII BANK · (cu litere chirilice) însemnînd BANCA REPUBLICANĂ [TRANS] NISTREANĂ, anul 2006, dedesubt 925 reprezentînd titlul argintului
Revers: imaginea cetății Tighina, în față rîul Nistru, un soclu cu o piatră prețioasă pe care scrie 1538 - anul cuceririi cetății de către Soliman Magnificul, o bandă cu inscripția BENDERSCAIA KREPOSTI (cu litere chirilice) însemnînd CETATEA BENDERULUI, jos inscripția DREVNIE KREPOSTI NA DNESTRE (cu litere chirilice) însemnînd VECHI CETĂȚI DE PE NISTRU

Tiraj: 500 de piese

Imaginea de pe monedă a cetății reproduce elementele centrale ale tabloului „Vedere a cetății Tighina”, pictat în 1790 de pictorul rus Mihail Matveevici Ivanov (1748 - 1823).

Moneda face parte din seria Vechi cetăți de pe Nistru, care cuprinde mai multe monede de 100 de ruble, cu cetățile Tiraspol (2006), Tighina sau Bender (2006), Camenița (2007), Soroca (2007) și Cetatea Albă (2008).

Despre atestarea documentară a Tighinei la anul 1408

Deși este o localitate mai veche, Tighina este atestată documentar doar în anul 1408, în privilegiul dat de Alexandru cel Bun neguțătorilor din Liov. Acest tratat comercial stabilea că negustorii lioveni trebuiau să plătească vamă de hotar la Cernăuți, precum și vamă la punctele de destinație. Se plătea vamă și la ieșirea din Moldova. Pentru negustorii care mergeau cu marfă la tătari, vama se plătea la Cetatea Albă sau la Tighina. În 1456 vama de la Tighina s-a mutat la Lăpușna. (Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, prima ediție apărută în 1937 la Chișinău)

Despre Tighina

După filologul Ștefan Ciobanu, care a analizat etimologia cuvîntului Tighina, acesta e de origine cumană sau tătărască. În turcește și în tătărăște „teghine” înseamnă găleată, balie sau covată. Localitatea este înconjurată de dealuri, deci sensul denumirii ar fi potrivit cu explicația.

În 1538 turcii l-au alungat pe voievodul Petru Rareș de la domnia Moldovei. Cu această ocazie Tighina este luată de la moldoveni, fiind transformată în raia. Se crede că aici era o cetate de pămînt și de lemn, cu șanț și val, de mică importanță, deoarece nu ne este cunoscut nici un pîrcălab de Tighina. Numele îi este schimbat în Bender, care ar însemna „port” sau poate „poartă”. Turcii construiesc aici, pe malul Nistrului, o puternică cetate de piatră. După pacea de la București din 1812 Imperiul Țarist răpește Moldovei toată partea de peste Prut. Tot acum rușii ocupă raialele turcești Hotin din nord, Bender, Akkerman (Cetatea Albă), Chilia, Căușeni, Reni și Ismail din sud (Basarabia propriu-zisă). Toate aceste teritorii aparțineau istoric Moldovei și erau locuite de foarte mulți români. La 1918 Moldova dintre Prut și Nistru se întoarce în hotarele patriei, iar Tighina devine capitală de județ. După 1944 Tighina a făcut parte din Moldova sovietică. În urma războiului de la Nistru din 1991, Tighina a fost ocupată de separatiștii transnistreni, situație care s-a perpetuat pînă în prezent (2010).


Aceasta este o monedă emisă de Transnistria. Deoarece doar puține se știu în România asupra Transnistriei, a ce a fost înainte și a ce este astăzi, am considerat utile pe site și cîteva informații privind problema transnistreană. Apăsați pe legăturile de mai jos pentru a vă clarifica eventuale nelămuriri.


Transnistria înainte și acum | Monedele Transnistriei

Pentru mai multe informații citiți secțiunea Istoria modernă și contemporană din pagina Scurtă și pe înțeles istorie a românilor și a României .


De ce monede transnistrene în Romanian Coins?

Deoarece monede transnistrene se află în buzunarele multor băștinași români, totodată vorbitori de română, fiind folosite ca valută de schimb pe propriul teritoriul național.


Înapoi la pagina de selecție!