Avers: 32 mm diametru, 14.14 g, argint 92.5%, margine netedă valoarea nominală 100 RUBLEI, stema autoproclamatei republici transnistrene (cu secera şi ciocanul), inscripţia · PRIDNESTROVSKII RESPUBLIKANSKII BANK · (cu litere chirilice) însemnînd BANCA REPUBLICANĂ [TRANS] NISTREANĂ, anul 2007, dedesubt 925 reprezentînd titlul argintului	Revers: imaginea cetăţii Soroca, în faţă rîul Nistru, un soclu cu o piatră preţioasă pe care scrie XVI VEN (VEN în loc de VEK, greşeală de machetare) - secolul al XVI-lea, o bandă cu inscripţia SOROKSKAIA KREPOSTI (cu litere chirilice, în limba rusă) însemnînd CETATEA SOROCII, jos inscripţia DREVNIE KREPOSTI NA DNESTRE (cu litere chirilice) însemnînd VECHI CETĂŢI DE LA NISTRU Tiraj: 500 exemplare

Moneda face parte din seria Vechi cetăţi de pe Nistru, care cuprinde mai multe monede de 100 de ruble, cu cetăţile Tiraspol (2006), Tighina sau Bender (2006), Cameniţa (2007), Soroca (2007) şi Cetatea Albă (2008). Cetatea Soroca este reprezentată şi pe monedele moldoveneşti de argint de 100 de lei din 2007 (dedicată domnitorului Petru Rareş) şi de 50 de lei din 2012. În imaginea alăturată se poate vedea cetatea Soroca, aşa cum este ea reprezentată pe bancnota de 20 de lei moldoveneşti. Se poate observa că moneda transnistreană imită imaginea de pe bancnotă, cu mici greşeli de interpretare (zidul - inexistent în realitate - din dreapta monedei, confuzia podiumului de la poarta cetăţii cu o movilă etc.).

Despre cetatea Soroca

Primele informaţii despre cetatea de la Soroca apar în documente de la sfîrşitul domniei lui Ştefan cel Mare. Cetatea era pe atunci din lemn şi pămînt. În anii 1543-1545 Petru Rareş reface cetatea în piatră.

Cetatea de la Soroca este circulară, cu patru turnuri rotunde şi cu un turn de poartă dreptunghiular. Diametrul interior al fortificaţiei este de 26 de metri.

În urma campaniei din anul 1691 a regelui Ioan Sobieski nordul Moldovei este ocupat de polonezi. La Soroca se instalează o garnizoană poloneză. Încercările voievodului Constantin Cantemir de a cuceri cetatea au fost fără rezultat, după cum aflăm din Letopiseţul lui Ion Neculce: „În al şeptele anu a domniei lui gătitu-s-au Cantemir-vodă cu oastea lui de-au mărsu să iè cetatea Sorocii [...]. Ş-au stătut pen pregiurul cetăţîi cîteva săptămîni, de-u tot bătut-o cetatea, de-au făcut meterezuri şi lagumuri. Ş-au năvălit pre tare şi n-au putut-o lua, şi au perit multă oaste atunce, cînd da năvăli turcii şi moldoveni. Şi nu era atîta oaste în cetate, ca doo, trei sute de drăgani şi căzaci; numai ei din cetate nimeriè tot în om, iar cei de-fară nu putè să le strîce nemic.” Prin tratatul de la Carlowitz din 1699 cetăţile şi mănăstirile ocupate de polonezi au fost retrocedate Moldovei.

O legendă legată de cetatea Soroca: barza albă şi ciorchinii de struguri

Legenda spune că pe timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt cîţiva din oştenii voievodului au fost asediaţi de turci în cetate la Soroca. După o vreme proviziile s-au terminat şi vitejii erau în pericol de a nu mai putea continua rezistenţa. Atunci o barză a trecut în zbor pe deasupra cetăţii. A lăsat să cadă în cetate strugurele pe care îl purta în cioc, apoi a adus alţi şi alţi ciorchini. Căpătînd acest neaşteptat ajutor, soldaţii moldoveni şi-au recăpătat puterile şi şi-au recîştigat speranţa în victorie, atacîndu-i şi învingîndu-i pe turci.

Unul din simbolurile asociate azi cu Republica Moldova este o barză în zbor, cu un ciorchine de struguri în plisc. Acest simbol este reprezentat pe prima monedă omagială moldovenească, 100 de lei din 1996, dedicată celei de-a cincea aniversări a proclamării independenţei.

Aceasta este o monedă emisă de Transnistria. Deoarece doar puţine se ştiu în România asupra Transnistriei, a ce a fost înainte şi a ce este astăzi, am considerat utile pe site şi cîteva informaţii privind problema transnistreană. Apăsaţi pe legăturile de mai jos pentru a vă clarifica eventuale nelămuriri.

Pentru mai multe informaţii citiţi secţiunea Istoria modernă şi contemporană din pagina Scurtă şi pe înţeles istorie a românilor şi a României .

De ce monede transnistrene în Romanian Coins?

Deoarece monede transnistrene se află în buzunarele multor băştinaşi români, totodată vorbitori de română, fiind folosite ca valută de schimb pe propriul teritoriul naţional.