Înapoi
5 grivne 2002
Cetatea Hotin - 1000 de ani
Înainte
35 mm diametru, 16.54 g, alpaca (aliaj cupru-nichel-zinc de culoare argintie), margine cu zimți
Avers: o boltă într-un un zid de cetate, cu ornamentată cu motivele formate din cărămizi aflate pe zidul cetății Hotinului, UKRAINA, stema mică a Ucrainei, 5 GRIVENI (cu litere chirilice) însemnînd 5 GRIVNE, un trofeu militar format din steaguri, lănci, muschete și alte arme vechi, trompete, tobe, tunuri și ghiulele, în stînga trofeului logo-ul Băncii Naționale a Ucrainei, în exergă anul 2002
Revers: o imagine a cetății Hotinului văzută din partea opusă Nistrului, inscripția HOTIN 1000 ROKIV (cu chirilice) însemnînd HOTIN 1000 DE ANI, deasupra cetății stema ucraineană actuală a orașului Hotin

Data emisiunii: 29 mai 2002

Tiraj: 30.000 de piese


Moneda a fost emisă de Banca Națională a Ucrainei pentru a aniversa 1000 de ani de la prima menționare documentară a unei localități cu acest nume sau cu unul asemănător, din Rusia Kieveană. Piesa face parte din seria „Vechi orașe din Ucraina”. Moneda a fost creată de artiștii Sviatoslav Ivanenko și Mikola Kociubei, fiind gravată de Sviatoslav Ivanenko.

Această monedă apare pe site fiindcă Hotinul a jucat un rol foarte important în istoria statului medieval moldovenesc.

Despre cetatea Hotinului

Nu se știe cu certitudine cine și cînd a construit cetatea Hotinului. E posibil ca aici să fi fost construite fortificații de lemn și pămînt în secolul al XI-lea, de către cneazul Vladimir al Kievului. Principele Haliciului (Galiția-Volînia), Daniil Romanovici, ar fi construit primele fortificații de piatră pe la anul 1250. Cert este că voievozii moldoveni au stăpînit Hotinul - care făcea parte dintr-o regiune numită Țara Șepenițului - încă din secolul al XIV-lea și că au întărit și lărgit cetatea [1], [3].

O mențiune certă a Hotinului datează din anul 1310, cînd orașul este arătat ca reședință a unui episcop catolic [3]. În timpul lui Alexandru cel Bun la Hotin era punct de vamă. Ștefan cel Mare redobîndește Hotinul de la poloni prin 1462-1464, încredințînd cîrmuirea acestuia unui pîrcălab.

Hotinul a avut o istorie zbuciumată. Polonezii au încercat mereu să stăpînească acest important punct strategic de pe Nistru (pe care îl numeau Chocim), în veacurile XIV-XVII cetatea trecînd de mai multe ori de la Moldova la Polonia și invers, atît pașnic cît și ca urmare a unor asedii. De exemplu, Despot Heraclid a dat cetatea Hotinului pe seama nobilului polon protestant Albert Laski [4], care îl ajutase să dobîndească domnia Moldovei în anul 1561.

Din anul 1713 Hotinul a fost ocupat de turci, care au organizat aici o raia. În timpul războaielor cu turcii Imperiul Țarist a cucerit de patru ori cetatea Hotinului, pe care au ocupat-o în anul 1812, cînd au răpit Moldovei și Basarabia.

După primul război mondial Hotinul revine României. În 1940 și apoi în 1944 Hotinul este ocupat din nou, de această dată de Uniunea Sovietică (fiind atribuit Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene). În prezent orașul Hotin aparținei regiunii Cernăuți din Ucraina, și are aproximativ 10-11000 de locuitori.

Despre stema românească a județului Hotin din perioada interbelică [2]

Monitorul Oficial nr. 186 din 21 august 1930 arată că stema județului Hotin este o cetate de argint cu trei turnuri, cu poarta închisă. Cetatea este așezată pe o terasă ieșind dintr-o apă de argint. Deasupra cetății sînt două săbii de aur cu vîrfurile în jos. Săbiile sînt încrucișate, iar între ele o cruce asuprește o semilună.

Imagini cu cetatea Hotin, fotografii din noiembrie 2010


Bibliografie principală

1. Boldur A., Istoria Basarabiei. Ed. Victor Frunză, București, 1992.

2. Dogaru Maria, Din heraldica României. Album. Ed. JIF, București, 1994.

3. Giurescu C., Giurescu D., Istoria românilor. Vol. 1 și 2, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1975 și 1976.

4. Iorga N., Istoria românilor. Volumul V. Vitejii. Ed. Enciclopedică, București, 1998.


Înapoi la pagina de selecție!