Informații numismatice esențiale și imagini de calitate!
Înapoi
2008 - Iași - 600 de ani de la prima atestare documentară
Înainte
medalie aniversară 2008 - sexacentenarul municipiului Iași - 600 de ani de la prima atestare documentară medalie aniversară 2008 - sexacentenarul municipiului Iași - 600 de ani de la prima atestare documentară
~60 mm diametru, ? g, argint 99.9%,
inscripția MUNICIPIUL IAȘI și anii 1408 - 2008, stema municipiului Iași
chipul lui Alexandru cel Bun (așa cum este înfățișat pe fresca de la mănăstirea Bistrița), un document făcut sul amintind de tratatul comercial între Moldova și negustorii lioveni, document pecetluit de sigiliul Moldovei, inscripția ALEXANDRU CEL BUN și anii de domnie ai lui Alexandru cel Bun, 1400 1432

Tiraj: 50 de piese de argint și 100 de tombac argintat

Imaginile acestei medalii sînt prezente pe Romanian coins / Monede românești prin deosebita amabilitate a companiei Continental Automotive România.


Anul acesta Iașiul serbează 600 de ani de la prima atestare documentară, alături de multe orașe importante ale României și ale Moldovei medievale.

Prima mențiune documentară a capitalei de mai tîrziu a Moldovei este constituită de tratatul comercial de la 8 octombrie 1408 prin care domnitorul Alexandru cel Bun oferea negustorilor lioveni înlesniri vamale, stabilind totodată taxele ce aveau să fie plătite pentru mărfuri în vămile moldovenești. Cea mai veche mențiune lapidară a cetății Iașilor se află în interiorul bisericii armenești, anul săpat în piatră fiind 1395. Cetatea Iașilor este desigur mai veche și decît acest document, putînd data dinaintea fondării principatului Moldovei sau chiar dinaintea erei noastre, dacă supoziția că numele ei este legat de cel al tribului sarmat al iazigilor este adevarată.

Despre privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun Liovului

Orașul Iași apare, alături de celelalte tîrguri moldovenești unde trebuia să se plătească vamă, în privilegiul comercial pe care domnitorul Alexandru cel Bun l-a acordat pe 8 octombrie 1408 „sfetnicilor și orășenilor din tîrgul Liovului” și negustorilor din Galiția. Documentul menționează vămi mari și mici, vămi de oraș, de strajă și de hotar. Sumele plătite ca vamă depindeau de calitatea mărfii. Pentru mărfurile ce ieșeau din Moldova cuantumul vămii depindea și de țara de destinație.

Moldova exporta animale vii (boi, vaci, cai, oi, porci), piei crude sau tăbăcite, blănuri de vulpe și de veveriță. Unele mărfuri - caii moldovenești buni, jderii, argintul ars - erau monopol domnesc.

Se importau produse prelucrate: stofe și țesături, îmbrăcăminte și încălțăminte (șăpci, pantaloni), arme, diverse alte obiecte manufacturate, și mărfuri exotice, numite tătărăști fiindcă veneau dinspre răsărit: mătase, piper, tămîie, vin grecesc dulce. Unele mărfuri doar treceau pe drumurile Moldovei, fiind vîndute în alte țări.

Importanța documentului

2008 poate fi la fel de bine considerat un an aniversar "Moldova 600", dat fiind că majoritatea orașelor importante ale Moldovei au fost întîi atestate în 1408 prin documentul păstrat de la Alexandru cel Bun. Acest document atestă la începutul secolului al XV faptul că Moldova devenise (de mai demult, credem) un stat european puternic, bine așezat, bogat în așezari urbane și activ în comerțul european. Doar sărăcia documentară și vicisitudinile istoriei fac ca acest document să fie relativ tîrziu, nefiind desigur primul de acest fel emis de cancelaria statului moldovenesc.

Este sau nu justificată marcarea acestei frumoase vîrste prin încrustarea ei în metal nobil

Considerăm ca da. Municipiul Iași a fost în primele sale șase secole de atestare documentară în miezul vieții românești, marcînd numeroase evenimente majore și dînd naștere sau găzduind minți dintre cele mai luminate. Istoria a lăsat aici urme adînci, mărturie stînd și azi ctitoriile remarcabile ale lui Ștefan cel Mare, Petru Șchiopu, Gheorghe Duca, Vasile Lupu și multor altora.

Aici mitropolitul Varlaam, trecut de curînd în rîndul sfinților, a scos la iveala Cartea românească de învățătură, candelă a vieții creștine și a limbii românești în toate cele trei principate.

Prima instituție de învățămînt superior tehnic a fost creată la Iași de Gheorghe Asachi în 1813. Aici au creat Creangă și Eminescu, aici a luat naștere Dacia literara și apoi societatea literară Junimea. La Iași a luat naștere în 1837 primul teatru național românesc, iar în 1860 prima universitate modernă din România Principatelor Unite. Tot Iașii au fost și scena primului teatru evreiesc din lume.

Aici s-a retras în 1916 administrația statului român, redus la Moldova dinainte de 1856. De aici a renăscut mai apoi România Mare.

Devenit capitala Moldovei în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, s-a afirmat ca un important centru cultural, național și religios, bucurîndu-se de numeroase supranume precum „Orașul muzeu”, „Capitala celor trei uniri”, „Capitala culturală a României” și multe altele.

Aici a avut loc in 1642 Sinodul panortodox de la mănastirea sfîntul Sava, concluzionat de sfîntul mitropolit Petru Movilă în „Mărturisirea ortodoxă”, cartea dogmatică, de atunci de capătîi, a tuturor bisericilor ortodoxe surori.

Catedrala metropolitană din Iași găzduiește moaștele sfintei Paraschiva, aduse în țară de Vasile Lupu și cunoscute înca de pe atunci drept „comoara cea mai de preț a Moldovei”. Cinstite și pîna azi de creștini, sînt obiectul celui mai mare pelerinaj religios din România, adunînd anual circa un milion de credincioși la hramul de pe 14 octombrie, devenit și sărbătoare oficială a municipiului Iași. Dragostea arătată de credincioși îndreptățește numele nu doar de Ocrotitoare a Moldovei dat sfintei, ci și de ocrotitoare a României.

Numeroase figuri mărețe politice și culturale de ieri și de azi își dorm somnul de veci în Iași. Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă și Sabin Bălașa sînt doar cîteva dintre ele.

Uitat pentru multă vreme de administrația comunistă, orașul Iași a reușit să își păstreze a doua poziție ca dimensiune între urbele României de azi și o poziție de frunte în cultura și educația românească.

O eventuală trecere cu vederea a acestui eveniment nu ar putea decît să perpetueze un dezinteres condamnabil.

Opinia numismatului

Comunitatea numismatică așteaptă în continuare apariția acestei piese, sau eventual al setului cu care BNR ne-a obișnuit. Dat fiind marele interes pentru Iași în colecții de felurite tematici, considerăm mai mult decît necesară baterea acestor monede într-un tiraj care să prevină specula și să onoreze interesul colecționarilor. Nu ar fi deloc deplasată, ci din contra, în buna tradiție a țărilor europene, emiterea piesei în metal obișnuit, ca piesă de circulație propriu-zisă. Un tiraj considerabil ar fi bine primit și ar aduce beneficii atît financiare Băncii Naționale cît și de imagine țării emitente.

Municipalitatea ieșeană a elaborat cu ajutorul Monetăriei Statului un proiect de emitere a unor medalii aniversare, figurînd chipul lui Alexandru cel Bun și stema municipiului Iași. Proiectul a fost concretizat cu baterea a 50 (cincizeci) de piese de argint și a 100 (o sută) de piese din tombac argintat, care au fost distribuite la 14 octombrie 2008 într-un cadru festiv oficialităților prezente.

Achiziționarea pieselor nu a fost posibilă de către amatori la nici un preț și prin nici o metodă oficială. Singurele imagini cunoscute de noi ca publicate pîna azi sînt din numărul gratuit al „Curierului de Iași” din 13-15 octombrie 2008.

Desigur că acest proiect ar fi putut fi mediatizat într-un cadru mai larg, putînd fi transformat într-un instrument real de popularizare a acestui an aniversar și într-o sursă reală de profit, dar din păcate acest lucru nu s-a petrecut. În plus, nu reprezintă decît o inițiativă locală.

Un act de cultură și un act politic

Am arătat în cîteva cuvinte că o istorie a românilor fără menționarea orașului Iași este de neconceput. Emiterea unei monede este deopotrivă un act cultural cît și un act politic, moneda în sine constituind un document istoric de netăgăduit.

Readucerea în memorie a istoriei Iașilor în acest an aniversar este însă mai mult decît un act de cultură.

Nu doar cetatea Iașilor este întîia dată menționată de hrisovul dat la 8 octombrie 1408 de Alexandru cel Bun, ci și Bacăul, Cernăuții, Tighina, Tîrgul Neamț, Bîrladul, Dorohoiul. Ucraina a emis, într-un act atît cultural cît și politic, încă de la începutul anului 2008, moneda celebrînd 600 de ani de la prima atestare documentară a orașului Cernăuți. Autoproclamata Republica Moldovenească [Trans] Nistreană a emis în 2003 de asemenea o monedă înfățișînd stema rusească a Tighinei (foarte similară cu stema românească) și anul primei atestări documentare: 1408. În anul aniversar 2008, piesa a fost reemisă, de această dată din aur, cu valoarea de 3 ruble.

România nu poate și nici nu trebuie să arate mai puțin interes Moldovei lui Ștefan cel Mare decît au arătat Ucraina sau Transnistria.

O serie mai largă de monede avînd tematica hrisovului - act de nastere - dat de domnitorului moldovean ar fi de asemenea o idee excelentă. Seria ar putea cuprinde pe lîngă o piesă dedicată vechiului tîrg al Ieșilor și piese pentru Bacău, Tîrgu Neamț, Bîrlad, Cernăuți, Dorohoi sau Tighina.

Anul aniversar Moldova 600 se apropie de incheiere - care este bilanțul?

Să facem totalul acestui an aniversar, sumînd toate documentele emise în metal sau hîrtie [colecționabile] prin care lumea de astăzi a luat act de acest frumos multicentenar, în ordinea aproximativă a apariției:

1. Banca Națională a Ucrainei

- 5 grivne (alpaca) - tiraj 45.000 - 600 de ani Cernăuți - 20 mai 2008

5 grivne 2008 - Cernăuți - 600 de ani de la prima atestare documentară - avers 5 grivne 2008 - Cernăuți - 600 de ani de la prima atestare documentară - revers

2. Banca Republicană Transnistreană

- 3 ruble transnistrene (aur) - tiraj 100 - 600 de ani Tighina - primăvara lui 2008

100 ruble 2003 - Stema rusească a orașului Tighina (Transnistria - Republica Moldova) - similară cu 3 ruble 2008 100 ruble 2003 - Stema rusească a orașului Tighina (Transnistria - Republica Moldova) - similară cu 3 ruble 2008

3. Poșta Română - 4 timbre și o coliță - 600 de ani Iași - 26 iunie 2008

- bloc de 4 timbre și 4 viniete (1 leu, 1 leu 60 bani, 2 lei 10 bani si 3 lei 10 bani), cu emblemă Iași 600 din foiță de aur - tiraj 21.300 serii

- coliță (7 lei 60 bani), cu emblemă Iași 600 din foiță de aur - tiraj 21.300

Seria (bloc de 4 timbre) și colița emisiunii Iași - 600 de ani de atestare documentară

- minicoli de 8 timbre și 6 viniete (fiecare valoare avînd o coală separată), cu emblemă Iași 600 policromă (oficială) - tiraj 21.000 serii

- minicoli de 8 timbre și 6 viniete (fiecare valoare avînd o coală separată), cu emblemă Iași 600 din foiță de aur - tiraj 20.400 serii

Minicoli - 1 leu, biserica Trei Ierarhi - Iași - 600 de ani de atestare documentară

- plicuri prima zi simple (2 plicuri, fără coliță, ștampilă prima zi București) - tiraj 530

Unul din cele două plicuri prima zi - Iași - 600 de ani de atestare documentară

- plicuri prima zi avînd suplimentar o ștampilă prima zi cu foiță de aur (2 plicuri, fără coliță, ștampilă prima zi București) - tiraj 500; aceste plicuri prima zi speciale au putut fi procurate doar odată cu mapa de prezentare a emisiunii (500 de bucăți, cuprinzînd blocul de 4 timbre și colița)

4. Poșta Ucraineană - Cernăuți - Aniversarea a 600 de ani - 4 octombrie 2008

- 1 timbru (valoarea 1 grivnă), tiraj 250.000

- plic prima zi, ștampila de prima zi fiind pusă la Cernăuți, tiraj necunoscut

5. Poșta Moldovei - Orașul Tighina - 600 de ani de la prima mențiune documentară, 8 octombrie 2008 (exact în ziua în care s-a împlinit sexacentenarul)

- coliță 600 de ani Tighina (valoarea 4 lei 20 bani) - tiraj necunoscut

- plic prima zi 600 de ani Tighina - ștampila de prima zi fiind pusă la Varnița, lîngă Tighina, tiraj necunoscut

Plic prima zi cu colița emisă de Poșta Moldovei - Orașul Tighina - 600 de ani de la prima atestare documentară

6. Poșta Transnistreană - 28 de valori în cinci colițe (patru nenumerotate și una numerotată), valori care apar și pe patru blocuri mixte - Orașul Tighina 600 de ani - 8 octombrie 2008 (exact în ziua în care s-a împlinit sexacentenarul)

Conform anumitor surse, tirajul de seturi complete (colite și blocuri) este 200.

- colița 1, nenumerotată, cu 6 valori: marca 1, valoarea T - harta Moldovei în secolul al XV-lea, marca 2, valoarea T - Alexandru cel Bun, marca 3, valoarea T, hrisovul lui Alexandru cel Bun din 1408, marca 4, valoarea T, sultanul Suleiman Magnificul, marca 5, valoarea T, macheta cetății Tighina, marca 6, valoarea T - fragment lapidar de scriere arabă

- colita 2, nenumerotată, cu 6 valori: marca 7, valoarea E - planul orașului Tighina, marca 8, valoarea E - biserica Schimbării la Față din Tighina, marca 9, valoarea E, harta ținutului Tighina, marca 10, valoarea E - clădirea colegiului medical, marca 11, valoarea E - podul de fier peste Nistru din 1871, marca 12, valoarea E - muzeul de istorie al regiunii

- colita 3, nenumerotată, cu 6 valori: marca 13, valoarea R - Memorialul Gloriei Feroviare, marca 14, valoarea R - Palatul Culturii P. Tcacenco, marca 15, valoarea R, Memorialul Gloriei Militare, marca 16, valoarea R - clădirea corpului administrativ al Combinatului de mătase, marca 17, valoarea R - memorialul celor căzuti în 1992, marca 18, valoarea R - Portul Comercial pe Nistru

- colita 4, nenumerotată, cu 6 valori: marca 19, valoarea E - calea armatei generalului P.I. Panin către Tighina, marca 20, valoarea E - generalul P.I. Panin, marca 21, valoarea E, asediul cetății Tighina la 1770, marca 22, valoarea E - predarea cetății Tighina, marca 23, valoarea E - generalul Potiomkin-Tavricevskii, marca 24, valoarea E - monumentul de la Tighina al batalionului de infanterie 55 Podolia

- colița 5, numerotată, cu 4 valori: marca 25, valoarea E - stema rusească a Tighinei, marca 26, valoarea R - ucaz transnistrean, marca 27, valoarea E - clădirea administratiei de stat a orașului Tighina, marca 28, valoarea R - post de control al forțelor rusești de menținere a păcii

colița 1, nenumerotată, cu 6 valori:  marca 1,  valoarea T - harta Moldovei în secolul al XV-lea, marca 2, valoarea T - Alexandru cel Bun, marca 3, valoarea T, hrisovul lui Alexandru cel Bun din 1408, marca 4, valoarea T, sultanul Suleiman Magnificul, marca 5, valoarea T, macheta cetății Tighina, marca 6, valoarea T - fragment lapidar de scriere arabă colita 2, nenumerotată, cu 6 valori:  marca 7,  valoarea E - planul orașului Tighina, marca 8, valoarea E - biserica Schimbării la Față din Tighina, marca 9, valoarea E, harta ținutului Tighina, marca 10, valoarea E - clădirea colegiului medical, marca 11, valoarea E - podul de fier peste Nistru din 1871, marca 12, valoarea E - muzeul de istorie al regiunii colita 3, nenumerotată, cu 6 valori:  marca 13,  valoarea R - Memorialul Gloriei Feroviare, marca 14, valoarea R - Palatul Culturii P. Tcacenco, marca 15, valoarea R, Memorialul Gloriei Militare, marca 16, valoarea R - clădirea corpului administrativ al Combinatului de mătase, marca 17, valoarea R - memorialul celor căzuti în 1992, marca 18, valoarea R - Portul Comercial pe Nistru colita 4, nenumerotată, cu 6 valori: marca 19, valoarea E - calea armatei generalului P.I. Panin către Tighina, marca 20, valoarea E - generalul P.I. Panin, marca 21, valoarea E, asediul cetății Tighina la 1770, marca 22, valoarea E - predarea cetății Tighina, marca 23, valoarea E - generalul Potiomkin-Tavricevskii, marca 24, valoarea E - monumentul de la Tighina al batalionului de infanterie 55 Podolia colița 5, numerotată, cu 4 valori: marca 25, valoarea E - stema rusească a Tighinei, marca 26, valoarea R - ucaz transnistrean, marca 27, valoarea E - clădirea administratiei de stat a orașului Tighina, marca 28, valoarea R - post de control al forțelor rusești de menținere a păcii

- blocul 1 de 9 mărci: marca 1, marca 2, marca 3, marca 4, 4 x marca 5, marca 6

- blocul 2 de 9 mărci: marca 7, marca 8, marca 9, marca 10, marca 11, marca 12, marca 25, 2 x marca 27

- blocul 3 de 9 mărci: marca 13, marca 14, marca 15, marca 16, marca 17, marca 18, marca 26, 2 x marca 28

- blocul 4 de 9 mărci: marca 19, marca 20, marca 21, marca 22, marca 23, 4x marca 24

blocul 1 de 9 mărci blocul 2 de 9 mărci

blocul 3 de 9 mărci blocul 4 de 9 mărci

- 9 plicuri prima zi - ștampila de prima zi fiind pusă la Tighina, tiraj necunoscut:

- plic prima zi simplu, colita 1

- plic prima zi simplu, colita 2

- plic prima zi simplu, colita 3

- plic prima zi simplu, colita 4

- plic prima zi simplu, colita 5

- plic prima zi - Evlia Celebi (cronicar și călator turc), bloc 1

- plic prima zi - biserica Schimbarea la Față, bloc 2

- plic prima zi - memorialul victimelor evreiești, bloc 3

- plic prima zi - generalul P.I. Panin, bloc 4

plic prima zi plic prima zi plic prima zi plic prima zi

Toate plicurile prima zi au fost obliterate cu ștampila roșie prima zi și cu ștampila de cartare comună URSS (CCCP - BENDERI 15 MOLD. CCP)

7. Primăria Municipiului Iași - medalii 600 de ani Iași - octombrie 2008

- piesă de argint, bătută la Monetăria Statului - tiraj 50, cu titlul argintului marcat pe muchie

- piesă de tombac argintat, bătută la Monetăria Statului - tiraj 100

medalie aniversară 2008 - sexacentenarul municipiului Iași - 600 de ani de la prima atestare documentară medalie aniversară 2008 - sexacentenarul municipiului Iași - 600 de ani de la prima atestare documentară
925 ‰ - titlul argintului marcat pe muchie

9. Primăria Municipiului Bacău - 600 de ani de la prima atestare documentară - 2008

- medalie - tiraj probabil 1000

Biserica mușatină din Bacău și stema municipiului - medalie 2008 - 600 de ani de la prima atestare documentară - avers Alexandru cel Bun și stema Moldovei - medalie 2008 - 600 de ani de la prima atestare documentară - revers

9. Complexul Muzeal Bucovina - Suceava - 600 ani de atestare documentară a orașului Cernăuți - 21 noiembrie 2008

- piesă argintată - tiraj necunoscut

Catedrala mitropolitană - medalie 2008 - 600 ani de atestare documentară a orașului Cernăuți - avers Alexandru cel Bun - medalie 2008 - 600 ani de atestare documentară a orașului Cernăuți - revers

10. Banca Națională a României (pînă acum nimic) - decembrie 2008, primăvara lui 2009

Așteptăm să apară:

- 600 de ani Iași - metal comun tiraj >>> 500 - design 1

- 600 de ani Iași - 10 lei argint - tiraj 2000 (>500) - design 2

- 600 de ani Iași - 100 lei aur - tiraj 1000 (>250) - design 3

- 600 de ani Bacău

- 600 de ani Tighina

- 600 de ani Cernăuți

- 600 de ani Tîrgu Neamț

- 600 de ani Bîrlad

- 600 de ani Dorohoi

- Alexandru cel Bun și documentul - metal comun tiraj >>> 500 - design 1

- Alexandru cel Bun și documentul - 10 lei - argint - tiraj >>> 500 - design 2


Apreciem că a fost un an marcat corespunzător, atît din punct de vedere istoric - prin documentele în metal sau hîrtie emise - cît și din punctul de vedere al colecționarului, în conformitate cu interesele diverșilor emitenți și cu capacitatea acestora de sinteză și prioritizare. La urma urmei, acestea sînt cele care vor ramîne peste ani și ani, amintindu-ne atît de evenimentul din 1408 cît și de lumea așa cum se prezenta în 2008.

Înțelegem că anul 2008 a fost un an politic, dar la fel trebuie să observăm întîrzierea Băncii Naționale a României de a acționa corespunzător misiunii ei financiare dar și, cum spune numele instituției, naționale. Dintre instituțiile ce au marcat evenimentul, Banca Națională a României era poate întîia chemată să reafirme pe plan intern și internațional vechimea noastră istorică și poziția României în contextul controversat al Moldovei istorice, Moldovă a lui Alexandru cel Bun și a lui Ștefan cel Mare și Sfînt.

Odată cu trecerea evenimentului electoral, factorii de decizie și influență se vor putea concentra mai bine asupra altor probleme de asemenea importante precum tematicile emisiunilor Băncii Naționale a României. Nu trebuie desconsiderat cîtuși de puțin impactul cultural, politic și social pe care emisiunile monetare îl pot avea.

Considerăm că, fie și în 2009, această scăpare poate fi corectată, în spiritul amintit mai sus, o asemenea corecție fiind oportună și salutară.

În definitiv o greșeală nu e rușinoasă decît dacă nu o recunoști și dacă nu faci nimic pentru a o corecta. Istoria judecă pe marile personalități, pe state și pe instituțiile lor mai importante atît pentru lucrurile pe care le-au făcut, cît și pentru cele pe care nu le-au făcut.

Încheiere

Nu trebuie uitat că unele din subiectele abordate de Banca Națională a României, atît în 2008 cît și în anii anteriori, au fost adesea de importanță istorică și culturală mai măruntă, prezentînd un grad de interes mult inferior sexacentenarului atestării municipiului Iași. În plus, valorile numerice ale aniversărilor au fost adesea departe de jubileu sau centenar, putînd fi pusă în discuție nu doar tematica ci și oportunitatea baterii pieselor în anii aleși pentru emisie, de exemplu 90 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz, 140 de ani de la înființarea sistemului monetar românesc, 140 de ani de la înființarea Academiei Române, 125 de ani de la înființarea BNR, 140 de ani de la înființarea Universității din București, 625 de ani de la începerea construcției castelului Bran, 620 de ani de la întemeierea mănăstirii Cozia, Radio România - 80 de ani și altele.

Sperăm că acesta întîrziere să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o dezamăgire: un an aniversar încununat numismatic în România doar prin emiterea a 150 de piese aproape necunoscute și de la a căror răspîndire comunitatea numismatică a fost omisă.

Dacă doriți să susțineți acestă cauză, apăsați aici: romaniancoins@yahoo.co.uk


Înapoi la pagina de selecție!