Colecționari din toate țările, uniți-vă!
Înapoi
100 ruble 2006
rădașca - Lucanus cervus
Înainte
100 ruble 2006 - rădașca - Lucanus cervus - Transnistria 100 ruble 2006 - rădașca - Lucanus cervus - Transnistria
Avers: 32 mm diametru, 14.14 g, argint 92.5%,
margine netedă
valoarea nominală 100 RUBLEI, stema autoproclamatei republici transnistrene (cu secera și ciocanul), inscripția · PRIDNESTROVSKII RESPUBLIKANSKII BANK · (cu litere chirilice) însemnînd BANCA REPUBLICANĂ [TRANS] NISTREANĂ, anul 2006
Revers: inscripțiile "JUK-OLENI ·" (cu litere chirilice, însemnînd GÎNDAC-CERB) și "LUKANUS CERVUS" (cu litere latine, dar greșit: trebuia LUCANUS cu C), o pereche de caradăști pe un trunchi de stejar

Tiraj: 500 exemplare

Moneda face parte din seria Fauna Transnistriei, care cuprinde următoarele monede de 100 de ruble: pupăza (2003), căprioara (2004), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus, 2005), fluturele coadă de rîndunică (Papilio machaon, 2006) și rădașca (Lucanus cervus, 2006).

În România caradașca se găsește din abundență în pădurile de stejar. Există informația că în Europa centrală această specie este amenințată cu dispariția habitatului. În zona orașului Iași gîndacul este numit uzual caradașcă, deși acest termen apare rar în dicționare, care îl numesc rădașcă, răgace, boul lui Dumnezeu, buhai, cerbariu, cornac.

Despre gîndacul Lucanus cervus

Caradașca face parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera (gîndaci), familia Lucanidae (caradăști). Menționată în „Istoria naturală” scrisă de Plinius cel Bătrîn în primul secol al erei noastre, specia a fost botezată Lucanus cervus de suedezul Linné (sau Linnaeus) în 1757, în cartea Systema Naturae. În cartea a XI-a din „Istoria naturală”, pe lîngă descrierea caradăștii, putem citi și că era folosită pe post de amuletă împotriva bolilor, fiind atîrnată la gîtul copiilor.

Răgacea este un gîndac mare, 2.5-7.5 centimetri. Trăiește îndeosebi în pădurile bătrîne de stejar. Masculul este mai mare decît femela, și are mandibulele sub forma unor coarne dințate, foarte spectaculoase. Masculii se folosesc de coarne pentru a se lupta între ei pentru cucerirea femelelor. Elitrele sînt brune-castanii. Dezvoltarea durează 5-6 ani.

Lucanul cervus este cel mai mare reprezentant al familiei Lucanidae în România. Celelalte specii de caradăști sînt mult mai mici.

mascul de caradașcă Lucanus cervus, în pădurea de la Bîrnova - foto iulie 2009   femelă de caradașcă, 2008, în pădurea Bîrnova de lîngă Iași

Despre spectaculoasa origine a numelui Lucanus

Numele Lucanus vine de la Lucania, o regiune din sudul Italiei antice, astăzi numită Basilicata.

Plinius notează că gîndacul a fost numit Lucanus de Nigidius Figulus (opera acestuia însă s-a pierdut). În argoul militar roman elefantul era numit și „vacă de Lucania”, fiindcă în regiunea Lucania armata Romei a luptat, în bătălia pierdută de la Heraclea, pentru prima dată împotriva elefanților, aduși de regele Pirus al Epirului. Nigidius a comparat coarnele caradăștii cu colții elefanților, numind gîndacii Lucanos, adică gîndaci-elefant...


Aceasta este o monedă emisă de Transnistria. Deoarece doar puține se știu în România asupra Transnistriei, a ce a fost înainte și a ce este astăzi, am considerat utile pe site și cîteva informații privind problema transnistreană. Apăsați pe legăturile de mai jos pentru a vă clarifica eventuale nelămuriri.


Transnistria înainte și acum | Monedele Transnistriei

Pentru mai multe informații citiți secțiunea Istoria modernă și contemporană din pagina Scurtă și pe înțeles istorie a românilor și a României .


De ce monede transnistrene în Romanian Coins?

Deoarece monede transnistrene se află în buzunarele multor băștinași români, totodată vorbitori de română, fiind folosite ca valută de schimb pe propriul teritoriul național.


Înapoi la pagina de selecție!