Înapoi
10 lei 2013 - Mănăstirea Antim din București - 300 de ani
Înainte
37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, anul 2013, detalii arhitectonice: frontonul cu cruce de deasupra intrării și rozeta
Revers: biserica Mănăstirii Antim, o imagine a mitropolitului Antim Ivireanul, anul 1713 și inscripțiile MANASTIREA ANTIM BUCURESTI și SFANTUL ANTIM IVIREANUL

Data emisiunii: 4 martie 2013

Tiraj: 500 de monede


Despre Mănăstirea Antim

Istoria Mănăstirii Antim a început în anul 1713, ctitor fiind Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești. Biserica a fost ridicată în locul uneia mai vechi, ce era de lemn. Noul locaș de cult a fost tîrnosit în anul 1715. Curtea mănăstirii era înconjurată cu zid. Mănăstirea Tuturor Sfinților a fost înzestrată cu odoare și veșminte bisericești, cu cărți, dar și cu moșii, vii și mori. Mănăstirea și biserica acesteia au trecut prin multe în decursul istoriei de 300 de ani pe care au adunat-o. La marele cutremur din anul 1738 turlele bisericii s-au prăbușit, fiind refăcute mai tîrziu. Turlele actuale au fost construite în perioada celui de-al doilea război mondial. La restaurarea din 1860-1863 a fost adăugată rozeta de deasupra intrării, iar biserica a devenit una de mir. În anii 1910-1912 în curtea mănăstirii a fost construit Palatul Sfîntului Sinod. In 1964-1966 clădirile de la Antim sînt restaurate integral. La ultima mare sistematizare a Bucureștiului din anii '80 ai secolului trecut aspectul mănăstirii a fost afectat. Printre altele, Palatul Sfîntului Sinod a fost mutat din loc, fiind rotit și plasat mai aproape de biserică.

Între anii 1945 și 1948 la Antim (în Palatul Sinodal) a funcționat cenaclul Rugul aprins, mișcare reprimată brutal de comuniști.

Despre Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești

Mitropolitul Antim s-a născut pe la anul 1650 în Gruzia, țară pe care românii o numeau pe atunci Iviria. De aici vine și numele Ivireanul. Numele laic al lui Antim era Andrei. Robit de turci, Andrei ajunge la Constantinopol, fiind răscumpărat - probabil - de patriarhul Dositei al Ierusalimului. Călugărit sub numele Antim, viitorul mitropolit vine în Țara Românească la începuturile domniei lui Constantin Brâncoveanu.

În noua lui țară se dovedește un tipograf prolific. Într-un răstimp de 25 de ani mai mult de 60 de titluri au apărut în tipografiile pe care le-a condus sau înființat. Cărțile erau scrise în română, grecește, slavonă, arabă. O bună parte dintre aceste cărți au fost scrise sau traduse chiar de Antim. O dată cu aceste tipărituri limba română își ocupă în forță locul ei firesc de limbă de cult.

Antim avansează repede în ierarhia ortodoxă: egumen la Mănăstirea Snagov (pe la 1696), episcop de Rîmnic (1705) și în final mitropolit al Țării Românești (1708).

În anul 1716 Nicolae Mavrocordat (1670 - 1730) îl silește pe Antim să se retragă din funcția de mitropolit. Caterisit de Patriarhia de la Constantinopol, Antim este exilat la Mănăstirea Sinai. Antim a fost ucis de soldații turci care îl duceau sub pază, trupul său fiind aruncat în rîul Tundja (rîu ce se varsă în Marița în apropiere de Adrianopol - Edirne).

În anul 1966 pedeapsa primită de Antim a fost ridicată de patriarhul de la Constantinopol. În 1992 Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Antim. Sfîntul ierarh martir Antim Ivireanul este prăznuit pe 27 septembrie.

De la numele mitropolitului vine numele cupei Antim, trofeu pus în joc la meciurile de rugby dintre echipele naționale ale României și Georgiei.

Bibliografie

1. ***, Pagina Mănăstirii Sfîntului Antim, paraclis al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. martie 2013.


Înapoi la pagina de selecție!