Catalog al tuturor monedelor românești,
cu imagini de calitate și cu informații corecte.
Înapoi
50 bani 2010 - Aurel Vlaicu - 100 de ani de la primul său zbor cu avionul
Înainte
Aurel Vlaicu - 100 de ani de la primul său zbor cu avionul - 50 bani 2010 - avers Aurel Vlaicu - 100 de ani de la primul său zbor cu avionul - 50 bani 2010 - revers
23.75 mm diametru, 6.1 g, alamă 80% cupru, 15% zinc, 5% nichel, margine netedă, cu inscripția ROMANIA (de două ori)
Avers: anul 2010, valoarea nominală 50 BANI, stema României, ROMANIA, linii orizontale peste care este trecută valoarea 50 la dimensiuni mari
Revers: linii verticale, deasupra inscripția AUREL VLAICU și anul 1910 al primului său zbor cu aeroplanul VLAICU I chipul lui Aurel Vlaicu, imaginea aeroplanului și anii 1882 și 1913 între care a trăit Vlaicu

Data emisiunii: 25 octombrie 2010

Tiraj: 5000 de piese


Această monedă există și la calitate obișnuită, variantă destinată circulației.

Despre Aurel Vlaicu (1882-1913)

Inginerul și inventatorul Aurel Vlaicu s-a născut în noiembrie 1882 la Binținți, un sat de pe valea Mureșului, lîngă Orăștie, pe atunci în Austro-Ungaria, azi în județul Hunedoara. Desigur că în prezent localitatea se numește Aurel Vlaicu (din 1925). A studiat la Politehnica din Budapesta și la Technische Hochschule din Munchen, și a lucrat în Germania o vreme, la firma Opel.

În anul 1909 a construit un planor pe care l-a încercat în localitatea natală.

Trece în România și, sprijinit de Spiru Haret, în 1910 construiește la Arsenalul armatei din București un aeroplan pe care l-a botezat Aurel Vlaicu nr. I. Avionul nr. II a fost construit la Școala superioară de arte și meserii din București, fiind terminat în februarie 1911. Cu avioanele sale Aurel a efectuat numeroase zboruri demonstrative în mai multe orașe din țară.

La Iași prima demonstrație aviatică a avut loc în octombrie 1911, cu ocazia sărbătorilor prilejuite de refacerea vechilor clădiri ale mănăstirii Cetățuia (ctitorită de Duca Vodă). Atunci deasupra mănăstirii a zburat Aurel Vlaicu și avionul său. La acele sărbători a participat regele Carol și familia regală.

În anul 1912 Aurel Vlaicu a primit din partea Academiei Române premiul „Gheorghe Lazăr”, pentru cartea intitulat㠄Aeroplanul Vlaicu”. Tot în 1912, în luna iunie, Vlaicu a participat cu avionul său nr. II la concursul internațional de aviație de la Aspern, de lîngă Viena. Vlaicu a căpătat numărul de concurs 38 - în total fiind 43 de concurenți din 8 țări - printre care și celebrul Roland Gaross. Concursul a avut numeroase probe, dar Vlaicu a participat numai la cele de precizie: aterizare la punct fix, viraj strîns (de zbor în viteză în cerc, mereu mai aproape de un stîlp), de aruncare a proiectilului la țintă de la 300 de metri înălțime. A ocupat locul al doilea la primele două și locul întîi la a treia. În total a cîștigat premii de 7500 de coroane austriece.

După victoria de la Aspern Vlaicu primește de la Ministerul de război 27.000 de lei pentru construcția aeroplanului nr. III.

Pe 13 septembrie 1913 Aurel Vlaicu pornește cu vechiul aeroplan nr. II într-o călătorie temerară, București-Brașov-Orăștie, hotărît să treacă în zbor Munții Carpați. În defileul Prahovei, după Cîmpina, Vlaicu s-a prăbușit, pierzîndu-și viața. I s-au acordat funeralii naționale și a fost decorat post-mortem cu Virtutea Militară. În anul 1948, în timpul regimului comunist, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Despre avionul Vlaicu I

Aeroplanul era dotat cu un motor franțuzesc Gnome Omega de 50 cai putere, avînd 7 cilindri amplasați în stea, răciți cu aer.

Aripa avionului nu avea nervuri, fiind considerată o aripă cu profil variabil. Aeroplanele Vlaicu erau dotate cu două elice contrarotative coaxiale, plasate în fața și în spatele aripii. Palele elicei au fost proiectate de Vlaicu, fiind realizate din metal și montate pe cozi din lemn de frasin. Aeroplanul avea comenzile concentrate pe un singur volan, iar roțile trenului de aterizare (două în față și una în spate) erau independente.

Vlaicu I a fost primul avion construit de un român în România, avion care a zburat stabil, capabil de curse de durată. Vuia și Coandă zburaseră și ei pînă în 1910, dar acele zboruri au fost de fapt un fel de salturi mai lungi, aeroplanele lor fiind mai mult niște modele demonstrative funcționale.


Avioanele Vuia 1906, Coandă 1910 și IAR CV-11 (Carafoli) apar pe monedele de 50 lei de argint din 2001 dedicate pionierilor aviației românești.

Aceste imagini, asemeni tuturor celorlalte poze de pe site-ul Romanian coins / Monede românești, nu pot fi folosite sub nici un motiv pentru a ilustra licitații sau vînzări și nici nu pot fi afișate pe altă pagină de internet fără acordul proprietarului.


Înapoi la pagina de selecție!