Înapoi
50 lei 2013 - Alexandru Plămădeală - 125 de ani de la naștere
Înainte
28 mm diametru, 13 g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2013, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 50 LEI
bustul lui Alexandru Plămădeală și statuia lui Ștefan cel Mare și Sfînt din centrul municipiului Chișinău, inscripția ALEXANDRU PLĂMĂDEALA 1888 - 1940

Data emisiunii: 12 iulie 2013

Tiraj: 1000 de monede


Despre Alexandru Plămădeală

Alexandru Plămădeală s-a născut la Chișinău în anul 1888. A studiat sculptura la Moscova și a lucrat doi ani la monetăria din Petrograd. Ulterior a fost director al Școlii de desen din Chișinău. În prezent instituția s-a transformat în Școala de arte plastice și îi poartă numele. Principala sa operă este statuia lui Ștefan cel Mare amplasată în centrul municipiului Chișinău.

Despre statuia lui Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău

În anul 1924 un comitet de inițiativă, în frunte cu arhiepiscopul Gurie, a început demersurile pentru a construi un monument închinat lui Ștefan cel Mare. A fost contactat Alexandru Plămădeală, acesta executînd mai multe proiecte, al treilea și ultimul fiind cel aprobat de comitet.

Statuia lui Ștefan cel Mare a fost terminată în anul 1927. Monumentul a fost inaugurat în anul 1928, cînd s-au sărbătorit 10 ani de la unirea Basarabiei cu Țara Mamă. Statuia a fost turnată în bronz la București, în atelierele lui Vasile V. Rășcanu. Conform legendei, metalul folosit a fost obținut prin topirea unor tunuri turcești, capturate în timpul Războiului de independență din 1877-1878. Soclul statuii a fost proiectat de arhitectul Eugen Bernardazzi (1883-1931, pe atunci arhitectul orașului Chișinău, fiul arhitectului Alexandru Bernardazzi). Ornamentat cu motive populare moldovenești, soclul a fost făcut din piatră de Cosăuți.

După ultimatumul sovietic din 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, unde a stat pînă în august 1942 (instalată lîngă biserica Sfîntul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod), cînd a fost reinstalată la Chișinău. În 1944 statuia a fost evacuată din nou, fiind transportată la Craiova. În anul 1945 sculptorița chișinăuancă Claudia Cobizev (1905-1995), pe atunci traducătoare la Comisia aliată (în fapt, sovietică) de control, a dat întîmplător peste statuia lui Ștefan într-un parc din Craiova și a semnalat aceasta autorităților sovietice. Statuia s-a reîntors astfel la Chișinău, ca bun cultural scos din URSS. Crucea, spada și inscripțiile au fost schimbate și denaturate. În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare și instalare a unui postament nou, care ar fi corespuns ideii autorului (cu excepția stemei Moldovei și a frunzelor de acant). În anul 1972 locul monumentului a fost schimbat (cu 18 metri în adâncul parcului). La 31 august 1990 monumentul lui Ștefan cel Mare a fost reîntors pe locul istoric, ales de către Alexandru Plămădeală. Au fost restabilite și inscripțiile inițiale.


Moștenirea statuii lui Plămădeală

Chipul voievodal imaginat de Plămădeală este îngîndurat, îmbătrînit, grevat de răspunderea în fața posterității, fiind o compoziție originală, în prezent preluată pe toate bancnotele în circulație ale Republicii Moldova. Este una din cele mai frumoase statui închinate lui Ștefan cel Mare și Sfînt și singura care îl prezintă pe marele român dînd întîietate crucii în fața spadei, punînd alegoric pe a doua în slujba primeia. Poezia „Suveranitate” a poetului patriot Ion Hadîrcă, pusă în cîntec în 1990 de soții Ion și Doina Aldea-Teodorovici, face o trimitere indirectă, de adîncă simțire națională, la acest aspect alegoric, original, al statuii lui Plămădeală: „Spada-n piatră, neclintită-i vatra, / Crucea-n ceruri ară adevărul”.

O altă lucrare cunoscută a lui Plămădeală, păstrată în România, refugiată din fața invaziei sovietice, este bustul savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu din curtea palatului-muzeu de la Cîmpina.

Bibliografie

Colesnic, I., Chișinăul din amintire. Editura Grafema Libris, Chișinău, 2011.


Înapoi la pagina de selecție!