Înapoi
10 lei 2005 - Tezaurul de la Perșinari
Înainte
13.92 mm diametru, 1.224 g, aur 99.9%, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, anul 2005, valoarea nominală 10 LEI, stema României în interiorul unei rame ornamentate
Revers: inscripția TEZAUR PERSINARI, spada de aur și patru din pumnalele descoperite la Perșinari

Data emisiunii: 5 decembrie 2005

Tiraj: 1.000 de piese


Despre tezaurul de la Perșinari

La Perșinari (sat în comuna Văcărești, județul Dîmbovița, aproape de Tîrgoviște) au fost descoperite în 1954 o spadă de aur și mai multe topoare de argint iar în 1962 unsprezece obiecte de aur, considerate a fi pumnale. În 1977 au fost recuperate fragmente dintr-un alt pumnal. Obiectele nu au fost terminate, nefiind complet finisate. Pumnalele și sabia au cîte o nervură centrală, care la sabie se desparte ca un evantai în mai multe fire înspre mîner. Spada nu are nici vîrf nici mîner, fragmentul păstrat avînd 289 mm lungime, 119 mm grosime maximă și 1.4 kg. Pumnalele au lungimi între 187 și 235 mm, masa variind între 223 și 505 grame. E posibil să fi fost utilizate ca arme de paradă, fiind asemănătoare cu unele de bronz placat cu aur descoperite la Micene de Heinrich Schliemann. Specialiștii cred că tezaurul datează din epoca mijlocie a bronzului tracic, sec. XVII-XV î.e.n..

Despre pumnalele de aur ca obiecte premonetare

Domnul Octavian Iliescu a publicat în volumul Cercetări numismatice VII (volum apărut sub egida Muzeului Național de Istorie în anul 1996) excelentul articol „Cum arătau banii primitivi. Tezaurul de la Perșinari”, din care am extras informațiile următoare. Cunoscutul și foarte respectatul numismat expune argumente foarte serioase ce arată că aceste lingouri de aur sînt obiecte premonetare, ce ar fi putut fi utilizate pentru schimbul de produse. Cele 11 pumnale au fost clasificate în 4 grupe, pe baza dimensiunilor și titlului aurului folosit de meșterul aurar.

Despre istoria recentă a tezaurului

Piesele descoperite în 1962 au ajuns la București, la BNR, unde au fost considerate ca aur dentar! Pumnalele au fost salvate de la topire de domnul Octavian Iliescu, care le-a identificat ca obiecte din epoca bronzului. În 1963 au intrat în colecția Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei. Actualmente sînt expuse la Muzeul Național de Istorie, în sala Tezaur.


Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coțofenești (1999, 2002 și 2003),

- vulturul de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perșinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someșeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeș (2011),

- crucea de la Dinogeția-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015).


Înapoi la pagina de selecție!