Înapoi
10 lei 2012 - patera din tezaurul de la Pietroasa - seria Istoria aurului
Înainte
13.92 mm diametru, 1.224 g, 99.9% aur, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, stema României, anul 2012, o parte din patera din tezaurul de la Pietroasa, cu mai multe personaje
Revers: o imagine în perspectivă a paterei, deasupra acesteia personajul din centrul paterei, sus și jos inscripțiile PATERA și TEZAURUL DE LA PIETROASA

Data emisiunii: 17 decembrie 2012

Tiraj: 500 de monede


Despre patera din tezaurul de la Pietroasa

Denumirea de pateră este dată unui vas larg și puțin adînc folosit în antichitate pentru libații (pentru vărsarea unui lichid - mai ales vin - ca jertfă pentru zei). Odobescu a tradus acest cuvînt în românește prin strachină [3], aceasta fiind tot un vas ușor adîncit și de obicei decorat, folosit în loc de farfurie.

Patera de la Pietroasa are aproape 26 de centimetri în diametru și cîntărește 2097 grame [1]. Este formată din două plăci sudate între ele, una ornamentată, la interior, și una simplă, la exterior.

În centrul paterei este reprezentată o femeie purtînd tunică lungă, așezată pe un tron fără spătar și ținînd cu ambele mîini o cupă. Tronul este ornamentat pe lateral cu un vrej de viță de vie. Statueta este înconjurată de o friză pe care este reprezentat un păstor cu cîinele său și cîteva animale. Spre exterior se găsește o altă friză, ce ocupă o bună parte din suprafața paterei, înfățișînd 16 personaje. Lîngă marginea exterioară se află un vrej de viță de vie.

Din păcate pînă în prezent nu există încă o interpretare unanim acceptată a reprezentărilor de pe pateră. Personajele au fost descrise fie ca zeități germanice, fie greco-romane - posibil Cybele cu acoliții ei [2], [4].

Bibliografie

1. Burda Șt., Tezaure de aur din România. Ed. Meridiane, București, 1979.

2. Leahu Doina, Arbunescu Al., Oanță-Marghitu Rodica, Dumitriu Luminița, Mălăncioiu Raluca, Amarie M., Oberländer-Târnoveanu Al., Tezaurul. Ed. Age-Art, fără localitate și fără an.

3. Odobescu A., Le trésor de Pétrossa. Historique - description. Étude sur l'orfèvrerie antique. Tome premier. éditeur J. Rothschild, Paris, 1889-1900.

4. Odobescu A., Le trésor de Pétrossa. Historique - description. Étude sur l'orfèvrerie antique. Tome deuxième. éditeur J. Rothschild, Paris, 1896.


Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coțofenești (1999, 2002 și 2003),

- vulturul de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perșinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someșeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeș (2011),

- crucea de la Dinogeția-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015).


Înapoi la pagina de selecție!