Înapoi
10 lei aur 2011 - paftaua de la Curtea de Argeș
Înainte
13.92 mm diametru, 1.224 g, 99.9% aur, margine cu zimți
Avers: valoarea nominală 10 LEI, stema României, anul 2011, ROMANIA, biserica Domnească de la Curtea de Argeș
Revers: imaginea paftalei și inscripția PAFTAUA DE LA CURTEA DE ARGES

Data emisiunii: 7 februarie 2011

Tiraj: 500 de monede


Despre biserica cu hramul Sfîntul Nicolae de la Curtea de Argeș

Biserica domnească cu hramul Sfîntului Nicolae din Curtea de Argeș este foarte veche, fiind datată în jurul anului 1352. După obicei, este ridicată peste o biserică și mai veche. Apare reprezentată și pe moneda de argint de 10 lei din 2009 dedicată împlinirii a 650 de ani de la întemeierea mitropoliei Țării Românești. În anii 1920-1921 Virgil N. Drăghiceanu a desfășurat săpături în biserică, sub egida Comisiei Monumentelor Istorice, descoperind mai multe morminte princiare.

Despre paftaua de la Curtea de Argeș

Paftaua are un pic peste 269 de grame, 110 milimetri înălțime și 182 milimetri lățime [1]. În părțile laterale are două turnuri hexagonale de aur, iar în centru turnul porții unei cetăți. În părțile laterale ale porții sînt construcții ce au cîte un balcon în care se află un bărbat și o femeie. O lebădă cu cap de femeie se află plasată pe o placă albastră, emailată.

Imediat sub acoperișul turnului central se află două semne trilobate - interpretate ca trei frunze de nufăr [3]. Acestea se aseamănă extraordinar cu un element trilobat prezent în unele sigilii de secol XIV ale Sibiului - așa că se impune ipoteza că paftaua a fost manufacturată la Sibiu (Hermannstadt, în germană).

Personajul masculin este considerat Ludovic d'Anjou, rege al Ungariei (1342 - 1382) și al Poloniei (1370 - 1382). Personajul feminin este interpretat ca reprezentînd-o pe Elisabeta Kotromanic, a doua soție a regelui Ludovic, fiică a banului Bosniei și descendentă dintr-un rege al Poloniei. Lebăda cu cap de om ar fi însemnul heraldic al reginei [3].

Cetatea de pe pafta a fost identificată cu cetatea Vișegrad, capitală a regatului maghiar în secolul al XIV-lea - numită în germană Plintenburg [3]. Stema orașului seamănă foarte bine cu imaginea paftalei de la Curtea de Argeș. Orașul Vișegrad există și azi, fiind situat pe Dunăre, la vreo 40 de kilometri în amonte de Budapesta.

Cui a aparținut paftaua? Cine a fost îngropat cu acest splendid obiect de podoabă? E destul de probabil ca paftaua să fi fost comandată de regele Ludovic cel Mare și oferită cadou lui Vladislav Vlaicu - posibil cu ocazia unui jurămînt de vasalitate [3].

Deși paftaua de la Curtea de Argeș a fost descoperită de multă vreme, interpretarea acesteia a fost făcută recent - în anul 2008 - de către domnul Georg Schoenpflug von Gambsenberg. Domnia sa și-a prezentat descoperirile sub forma unui concurs pe un forum dedicat orașului Sibiu [3].

Constantin C. Giurescu și Dinu Giurescu [2] arată că tradiția afirmă că Basarab Întemeietorul și fiul său Nicolae Alexandru au fost îngropați la Cîmpulung, și că bogatul mormînt din biserica domnească de la Curtea de Argeș aparține unuia din urmașii acestora. Cei doi istorici opinează că mormîntul ar putea fi cel al lui Radu I, pe baza argumentului că acest voievod este primul în pomelnicul bisericii.

Bibliografie

1. Burda Șt., Tezaure de aur din România. Ed. Meridiane, București, 1979.

2. Giurescu C., Giurescu D., Istoria românilor. Vol. 2. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976.

3. Schoenpflug von Gambsenberg, G., (2008, 27 ianuarie), Rebus-Labirint-Istoric Pentru Oricine (Important: Imagini!). Forumul Sibiul.ro, pagină regăsită pe 14 decembrie 2012, la adresa http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=2460.


Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coțofenești (1999, 2002 și 2003),

- vulturul de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perșinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someșeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeș (2011),

- crucea de la Dinogeția-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015).


Înapoi la pagina de selecție!