13.92 mm diametru, 1.224 g, aur 99.9%, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2024, stema României, o cataramă din tezaurul de la Apahida	Revers: două aplice de șa în formă de vultur și inscripția TEZAURUL DE LA APAHIDA • ISTORIA AURULUI • Data emisiunii: 16 decembrie 2024 Tiraj maxim: 1000 de monede

Despre tezaurul de la Apahida [1]

Tezaurul a fost găsit în anul 1968 de nişte muncitori. Pînă să prindă de veste autorităţile, aceştia au topit unele piese.

Au fost recuperate 110 piese, care proveneau din mormîntul unui principe, dintr-o ladă ferecată în fier. Cele mai multe dintre obiecte sînt din aur, fiind ornate cu almandine. Almandinul este o piatră semipreţioasă, un granat de culoare roşie-brună. Piesele au fost produse în Imperiul Roman de Răsărit, în secolele V-VI.

Din tezaur fac parte 27 de aplice cu aspect de scut heraldic, 29 de rozete de diverse dimensiuni, doi vulturi votivi (cei reprezentaţi pe monedă), o placă ornamentală, nişte catarame (dintre care două mari, una dintre acestea fiind reprezentată pe monedă), două zăbale de fier, ornate, şi un vas de sticlă.

Vulturii au 114 mm înălţime, 58 mm lăţime, 5 mm grosime, şi masele de aproximativ 77.5 g. Catarama mare are diametrul inelului de 48 mm şi masa de 267 g.

Vulturul care priveşte spre stînga a apărut şi pe moneda de 100 lei din 2003 - Vultur de la Apahida, ce face parte tot din seria Istoria aurului.

Bibliografie

1. Burda Ş., Tezaure de aur din România. Editura Meridiane, Bucureşti, 1979.

Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coţofeneşti (1999, 2002 şi 2003),

- vultur de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perşinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someşeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeş (2011),

- crucea de la Dinogeţia-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015),

- buzduganul regelui Ferdinand (2016),

- coroana reginei Elisabeta (2017),

- moneda de 10 ducați 1600 a lui Mihai Viteazul (2018),

- moneda de aur de 50 de lei cu milesimul 1922 (2019),

- obiecte de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium (2020),

- vasele poligonale din tezaurul de la Pietroasa (2022),

- diadema princiară de la Bunești-Averești (2023),

- tezaurul de la Apahida (2024).