13.92 mm diametru, 1.224 g, 90% aur, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, anul 2017, stema României, valoarea nominală 10 LEI, coroana de aur a reginei Elisabeta a României	Revers: regina Elisabeta a României şi inscripţia REGINA ELISABETA A ROMANIEI Data emisiunii: 18 decembrie 2017 Tiraj: 500 de monede

Despre regina Elisabeta a României

Elisabeta de Wied (1843-1916) s-a căsătorit cu principele Carol în anul 1869.

S-a ocupat, firesc pentru o soţie de şef de stat, cu activităţi de caritate şi pe patronat. A scris literatură, ca scriitoare publicînd sub pseudonimul Carmen Sylva. A fost înmormîntată la Curtea de Argeş, în necropola regală.

Despre coroana reginei Elisabeta a României

Date despre coroana reginei Elisabeta găsim în [1]: piesa are 150 mm înălţime, 148 mm diametru la bază, 205 mm diametru maxim, masa de 892 g. Coroana a fost realizată în anul 1881 în România de bijutierul bucureştean J. Resch. Este o coroană închisă cu opt braţe (raze) care se unesc la mijloc sus pentru a susţine un glob cruciger. Crucea de pe glob are aspectul crucii „Trecerea Dunării” [2] (primită de toţi militarii şi civilii care, în timpul Războiului de Independenţă, au luat parte la acţiuni peste Dunăre). Coroana este ornată cu perle de aur şi cu motive vegetale, de asemenea de aur. Căptuşeala coroanei este din catifea purpurie [2].

În broşura de prezentare [2] ce însoţeşte moneda sînt furnizate cîteva informaţii interesante despre coroană şi despre ceremoniile din ziua de 10 mai 1881, cînd suveranilor României le-au fost oferite coroanele. Coroana reginei Elisabeta este destul de asemănătoare cu coroana de oţel a regelui Carol I, fiind de dimensiuni mai mici şi mult mai ornamentată. A fost făcută din aur cu puritatea de 75%. Coroana reginei Elisabeta a fost clasată ca bun de patrimoniu cultural, în categoria tezaur, de-abia în anul 2003 [2].

Regele Carol I nu a agreat ideea unei ceremonii oficiale de încoronare. În [2] sînt date două fragmente semnificative în acest sens, din corespondenţa regelui cu fratele său, Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen (1835-1905). În martie 1881 Carol a scris: „Dacă va fi încoronare, mirungere sau cine ştie ce altă ceremonie, asta încă nu s-a fixat. Pentru cea dintîi insistă Camerele, dar eu mă voi opune energic, căci dacă aici ar face desigur o impresie profundă, în străinătate ne-ar face caraghioşi”. În aprilie deja poziţia regelui triumfase: „[...] nu va fi nici o încoronare şi nici o mirungere. Îmi va fi înmînată însă o coroană, care va fi sfinţită la biserică şi care a fost realizată dintr-un tun capturat, la fel şi sceptrul în formă de topor de luptă [...]”.

Cel ce a oferit coroana de oţel regelui Carol I a fost Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului. Coroana de aur a fost dată reginei Elisabeta de către C.A. Rosetti [3]: „[...] preşedintele Camerei, făcu cîţiva paşi către regină şi, punînd un genunchi în pămînt zise: Doamnă, naţiunea, privindu-te, frumoasă se vede. Apoi, sărutînd mîna reginei, îi oferi coroana”.

Mai sus este un tablou votiv din biserica Sfîntul Nicolae Domnesc din Iaşi, reprezentîndu-l pe regele Carol I (ctitor al bisericii la restaurarea din anul 1904) împreună cu regina Elisaveta, principele moştenitor Ferdinand (viitorul rege Ferdinand I), principesa Maria (viitoarea regină Maria) şi trei copii, printre care principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea) şi sora lui, principesa Elisaveta. Principesa Maria, reprezentată ca fiind mai mare decît principele Carol, nu poate fi decît Maria (1870-1874), fiica regelui Carol şi a reginei Elisabeta, moartă de scarlatină la o vîrstă foarte fragedă.

Deasupra imaginii regelui scrie CAROL I DOMN ŞI REGE, o trimitere la titlul iniţial de DOMN şi la ridicarea la rang de REGE - în anul 1881]. Deasupra reginei scrie REGINA ELISAVETA, numele fiind în varianta de ortografie a epocii. Cartea din mîna reginei este un à propos la pasiunea literară a reginei, mai exact pentru compunerea de poezii şi poveşti culte.

Mai jos sînt cîteva timbre de binefacere din anul 1906 pe care este reprezentată chiar regina Elisabeta ca torcătoare, ţesătoare sau soră de caritate. Pe timbre apar de asemenea citate din spusele regina Elisabeta şi semnătura acesteia.

Timbru din seria Torcătoarea, reprezentînd-o pe regina Elisaveta torcînd, îmbrăcată în costum popular. Acest timbru s-a vîndut cu o suprataxă de 10 bani în folosul societăţii Torcătoarea. Taxa suplimentară nu este menţionată pe timbru. În partea de jos a timbrului apare inscripţia „Dumnezeu să ne ducă mâna! Elisaveta”, reproducînd scrisul de mînă al reginei.	Timbru din seria Ţesătoarea, reprezentînd-o pe regina Elisaveta ţesînd, îmbrăcată în costum popular. Acest timbru s-a vîndut cu o suprataxă de 7 bani în folosul societăţii Ţesătoarea. Taxa suplimentară nu este menţionată pe timbru. În partea de jos a timbrului apare inscripţia „Viitorul ţărei-l ţese femea Elisaveta”, reproducînd scrisul de mînă al reginei.

Timbru din seria Îngeri pe care apare semnătura reginei Elisaveta. Acest timbru s-a vîndut cu o suprataxă de 10 bani în folosul societăţii de ţesătorie Înger. Taxa suplimentară nu este menţionată pe timbru. Pe timbru apare inscripţia „Gloria autem, et honor, et pax omni operanti bonum”, un citat în latină din Epistola Sfîntului Apostol Pavel către romani (Romani 2:10), din Vulgata, posibil un pasaj preferat al reginei Elisabeta - dat fiind că semnătura ei apare chiar sub pasaj. Traducerea în română, conform cu Biblia Bartolomeu Anania, este „dar mărire, cinste şi pace oricui face binele”.

Timbru din seria Mama răniţilor, reprezentînd-o pe regina Elisaveta în costum de soră de caritate, îngrijind un rănit. Evident, este o referire la anul 1877 şi la Războiul de Independenţă. Acest timbru s-a vîndut cu suprataxă (a cărei valoare nu este precizată de Catalogul mărcilor poştale româneşti 1974) în folosul societăţii de ocrotiri sociale Policlinica. Taxa suplimentară nu este menţionată pe timbru. În partea de jos a timbrului apare inscripţia „Rana legată şi lacrămile şterse. Elisaveta”, reproducînd scrisul de mînă al reginei.

Mai jos sînt cîteva fotografii din anul 2015 cu statuia reginei Elisabeta de la Constanţa.

Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coţofeneşti (1999, 2002 şi 2003),

- vultur de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perşinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someşeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeş (2011),

- crucea de la Dinogeţia-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015),

- buzduganul regelui Ferdinand (2016),

- coroana reginei Elisabeta (2017),

- moneda de 10 ducaţi 1600 a lui Mihai Viteazul (2018),

- moneda de aur de 50 de lei cu milesimul 1922 (2019),

- obiecte de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium (2020),

- vasele poligonale din tezaurul de la Pietroasa (2022),

- diadema princiară de la Buneşti-Avereşti (2023),

- tezaurul de la Apahida (2024).

Bibliografie

1. Burda Ş., Tezaure de aur din România. Editura Meridiane, Bucureşti, 1979.

2. Dima M., Istoria aurului - Coroana reginei Elisabeta a României. Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie, Imprimeria Băncii Naţionale a României, Bucureşti, 1917.

3. Bacalbaşa C., Bucureştii de altădată (1878-1884). Editura Eminescu, Bucureşti, 1993.