Înapoi
10 lei 2011 - crucea de la Dinogeția - Garvăn - seria Istoria aurului
Înainte
13.92 mm diametru, 1.224 g, 99.9% aur, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, anul 2011, o parte din lanțul de prindere a crucii de la Dinogeția - Garvăn, cu piesa de închidere
Revers: crucea propriu-zisă, restul lanțului de prindere (continuat pe avers), inscripția CRUCEA DE LA GARVAN-DINOGETIA

Data emisiunii: 22 decembrie 2011

Tiraj: 500 de monede


Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coțofenești (1999, 2002 și 2003),

- vulturul de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perșinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someșeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeș (2011),

- crucea de la Dinogeția-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015).

Despre crucea de la Dinogeția - Garvăn

Tezaurul a fost descoperit în anul 1950, prin săpături arheologice. Tezaurele descoperite la Dinogeția mai cuprind diverse inele de aur (patru dintre ele fiind descoperite în anul 1954) și două brățări de argint. Toate piesele sînt, cel mai probabil, opere ale orfevrierilor din Constantinopol. Calitatea și valoarea obiectelor arată că au aparținut unei persoane de rang înalt în ierarhia civilă sau religioasă - posibil chiar unui episcop.

Engolpionul-relicvar este făcut din foaie de aur, în tehnica „au repoussé”, cu ornamente în filigran. Este împodobit cu bucăți de sticlă colorată și cu pietre semiprețioase (calcedonie, după prospectul monedei, safire și opale, după [3], sau doar pietre albe și albastre și pastă vitroasă, după [2]). Crucea are 78.5 mm înălțime și 65 mm lățime, fiind purtată cu un lanț de aur de 760 mm lungime. Cu totul cîntărește 77.46 grame. În interiorul crucii erau păstrate moaște sau alte relicve, crucea deschizîndu-se printr-o balama plasată la capătul brațului de jos.

Despre Dinogetia (Dinogeția)

Dinogetia este o localitate foarte veche, fiind menționată în Geografia lui Ptolemeu, lucrare scrisă în secolul al II-lea al erei noastre. Este amplasată pe o popină sau grădiște - o formațiune de teren ridicată față de lunca Dunării. Se află în zona cotului pe care îl face Dunărea în dreptul vărsării Siretului. Romanii au fortificat localitatea încă din secolul I, cînd și-au întins stăpînirea ferm în regiune. În secolele III-IV Dinogetia capătă noi fortificații, cu 14 turnuri și cu un zid de incintă mult mai puternic. La sfîrșitul secolului al VI-lea Constantinopolul pierde controlul regiunii, și trupele părăsesc Dinogetia. În secolele X-XII cetatea ajunge din nou în stăpînirea Imperiului Bizantin [1], care instalează aici o garnizoană de apărare a themei Paristrion (Paradunavon). Din această perioadă s-au descoperit numeroase locuințe parțial îngropate în sol - niște bordeie. După alungarea romeilor din regiune utilizarea fortăreței încetează, locul fiind numit Bisericuța, de la ruinele micii biserici bizantine. Crucea de aur a fost ascunsă sau pierdută în ultima perioadă de funcționare a cetății.

Ruinele vechii cetăți se află pe teritoriul comunei Jijila din județul Tulcea, în apropiere de satul Garvăn. În prezent Dinogetia nu pare a fi amplasată pe o insulă, dar chiar și în trecutul nu foarte îndepărtat era înconjurată de ape. În anii de sfîrșit ai comunismului în regiune s-au făcut mari lucrări de desecare, cu scopul de a mări suprafețele terenurilor agricole; de exemplu, marele lac Crapina, situat nu departe de Garvăn, a dispărut complet. Dinogetia a fost cercetată arheologic începînd din anul 1939.

Bibliografie

1. Barnea Al., Planul cetății Dinogetia. Prospect disponibil la cetate, 2007.

2. Burda Șt., Tezaure de aur din România. Ed. Meridiane, București, 1979.

3. Leahu Doina, Arbunescu Al., Oanță-Marghitu Rodica, Dumitriu Luminița, Mălăncioiu Raluca, Amarie M., Oberländer-Târnoveanu Al., Tezaurul. Ed. Age-Art, fără localitate și fără an.


Înapoi la pagina de selecție!