13.92 mm diametru, 1.224 g, 90% aur, margine cu zimți Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, anul 2023, un capăt al diademei princiare de la Bunești-Averești, în formă de animal	Revers: o imagine a diademei și inscripția DIADEMA PRINCIARA BUNESTI-AVERESTI Data emisiunii: 18 decembrie 2023 Tiraj maxim: 1000 de monede

Despre cetatea geto-dacică de la Bunești și despre diadema princiară găsită acolo

Cetatea geto-dacică de lîngă satul Bunești a fost descoperită în anul 1978 într-o zonă numită Dealul Bobului [1]. Satul Bunești se află la 21 km de orașul Huși și face parte din comuna Bunești-Averești din județul Vaslui. Cetatea se află pe un platou cu înălțimea de 330-350 m față de nivelul mării, apărat natural de rîpe pe trei părți [2]. Cetatea a fost cercetată în decursul anilor în mai multe campanii arheologice. S-au aici descoperit numeroase unelte de fier, obiecte de ceramică geto-dacică locală și de ceramică de import din orașele grecești (bucăți de amfore din Thasos, Rhodos, Sinope, Heraclea Pontică), obiecte de metal prețios - brățări, fibule, monede de argint, mărgele de sticlă [1].

În anul 1979 în cetate a fost găsit un tezaur de obiecte de podoabă de argint. Un alt tezaur a fost găsit în 1982. Acestea conținea obiecte de argint dar și de aur [1].

Diadema a fost dezgropată în iulie 1984. Nu era însoțită și de alte obiecte. Piesa este de aur și are 757.6 g. Aurul este aproape pur, conținînd în cantități demne de luat în seamnă doar argint - 0.77% și cupru - 0.6% [2]. Diadema este formată din două bare de aur, cu diametru ce variază între 26 și 30 mm [1]. Barele sînt îndoite simetric, în cele cinci inele formate fiind montate niște ornamente florale. Capetele barelor au formă de animale de pradă (de 65 mm lungime), posibil feline. Fiecare animal are în gură cîte un inel. Probabil inelele erau folosite pentru a prinde o bandă de material textil cu care se fixa diadema pe cap. Diadema este în prezent puternic îndoită, cu capetele suprapuse, așa cum a fost descoperită [1]. Din acest motiv nu arată ca imaginea clasică a unei diademe.

Diadema este contemporană cu cetatea geto-dacică, ce a fost datată în secolele IV-III î.e.n.

Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coţofeneşti (1999, 2002 şi 2003),

- vultur de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perşinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someşeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeş (2011),

- crucea de la Dinogeţia-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015),

- buzduganul regelui Ferdinand (2016),

- coroana reginei Elisabeta (2017),

- moneda de 10 ducați 1600 a lui Mihai Viteazul (2018),

- moneda de aur de 50 de lei cu milesimul 1922 (2019),

- obiecte de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium (2020),

- vasele poligonale din tezaurul de la Pietroasa (2022),

- diadema princiară de la Bunești-Averești (2023),

- tezaurul de la Apahida (2024).

Bibliografie

1. Teodoru Violeta Veturia, Contribuții la cunoașterea civilizației geto-dacice în zona est-carpatică în lumina cercetărilor arheologice. Arheologia Moldovei, XXI, 1998, p. 29-41, Editura Academiei Române, București, 2000.

2. Cîrjan R., Istoria aurului. Diadema princiară de la Bunești-Averești. Direcția Emisiune, Tezaur şi Casierie, București, 2023.