13.92 mm diametru, 1.224 g, 90% aur, margine cu zimţi Avers: anul 2016, stema României, valoarea nominală 10 LEI, ROMANIA, detaliu al buzduganului regelui Ferdinand I	Revers: regele Ferdinand, purtînd coroana de oţel a României, inscripţia REGELE FERDINAND I Data emisiunii: 27 decembrie 2016 Tiraj: 500 de monede

Despre buzduganul regelui Ferdinand

Date despre buzduganul regelui Ferdinand găsim în [1] (unde apare sub numele de sceptrul „Întregirii neamului”): piesa are 700 mm lungime, cu statuete de 110 mm, sfera avînd diametrul de 105 mm. Masa este de aproximativ 2 kg. Ca şi coroana reginei Maria, şi buzduganul regelui Ferdinand a fost realizat la Paris de casa de bijuterii „Falize” [1]. Modelul a fost creat de pictorul Costin Petrescu. În [2] se arată că de fapt buzduganul a fost fabricat la Paris de firma de bijuterii René Boivin (cum numele RENE BOIVIN este inscripţionat pe buzdugan, este clar că Burda s-a înşelat în [1]). În [2] masa obiectului este dată mai precis: buzduganul are 2.28 kg. Piesa are un schelet de oţel, fiind făcută în principal din aur şi argint, şi ornamentată cu email, perle şi spineli. Spinelul este un aluminat de magneziu cu structură cristalină, ce poate avea diferite culori, şi care este folosit ca piatră preţioasă. Deasupra globului se găseşte un cap de acvilă ţinînd o cruce în cioc.

Ideea creării unui buzdugan pentru regele Ferdinand a venit de la regina Maria [2]. Fondurile necesare au fost adunate de un comitet de iniţiativă condus de un mare proprietar din judeţul Ialomiţa, Marin Ionescu. Regele a primit buzduganul în anul 1920, chiar de Ziua Naţională (10 mai). Regele a purtat buzduganul la Încoronarea de la Alba Iulia din 1922, precum şi în diverse alte ocazii oficiale.

Cele patru statuete feminine ce se ţin de mînă şi sînt îmbrăcate în costume naţionale diferite reprezintă desigur o alegorie a României Mari: România şi fiicele, Basarabia, Bucovina şi Ţara Ardealului. De altfel, pe soclul de argint pe care stau statuetele sînt inscripţionate numele acestor patru regiuni. Tot patru femei apar şi pe moneda de 20 lei 1930 - Alegoria României Mari.

Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coţofeneşti (1999, 2002 şi 2003),

- vultur de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perşinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someşeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeş (2011),

- crucea de la Dinogeţia-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015),

- buzduganul regelui Ferdinand (2016),

- coroana reginei Elisabeta (2017),

- moneda de 10 ducaţi 1600 a lui Mihai Viteazul (2018),

- moneda de aur de 50 de lei cu milesimul 1922 (2019),

- obiecte de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium (2020),

- vasele poligonale din tezaurul de la Pietroasa (2022),

- diadema princiară de la Buneşti-Avereşti (2023),

- tezaurul de la Apahida (2024).

Bibliografie

1. Burda Ş., Tezaure de aur din România. Editura Meridiane, Bucureşti, 1979.

2. Ciornei Cr., Mariţiu Sabina, Buzduganul regelui Ferdinand I. Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie, Imprimeria Băncii Naţionale a României, Bucureşti, 2016.