13.92 mm diametru, 1.224 g, 90% aur, margine cu zimți Avers: ROMANIA, anul 2022, stema României, valoarea nominală 10 LEI, vasul octogonal din Tezaurul de la Pietroasa, văzut de sus	Revers: cele două vase poligonale din Tezaurul de la Pietroasa (sus - cel octogonal, jos - cel dodecagonal) și inscripția TEZAURUL DE LA PIETROASA · VASELE POLIGONALE · Data emisiunii: 19 decembrie 2022 Tiraj maxim: 1000 de monede

Informații despre tezaurul de la Pietroasa se găsesc pe pagina setului de patru monede de 500 lei vechi din 2001 cu patru piese ale acestuia.

Despre vasele poligonale din tezaurul de la Pietroasa

Este vorba despre două vase, unul octogonal (cu opt pereţi laterali) şi altul dodecagonal (cu 12 pereţi laterali). Ambele piese sînt din aur, fiind ornate cu pietre preţioase - turmaline, almandine și granate. Piesele tezaurului au fost maltratate după descoperire și după furtul lor din anul 1875 și ca urmare foarte multe dintre pietrele ornamentale s-au pierdut.

Vasul octogonal are 8 panouri rectangulare mari în lateral, încă 8 panouri trapezoidale în partea de jos, făcînd legătura cu fundul vasului, ce are formă octogonală. Toartele au formă animalieră, fiind interpretate ca pantere [1]. Una dintre toarte este originală, a doua a fost restaurată [2]. Legătura dintre toartă și corpul vasului se face printr-o placă prevăzută cu alveole în care erau montate pietre prețioase [2]. Vasul are 118 mm înălțime, 160 mm diametrul la gură și o masă de 2711.5 g [1].

Vasul dodecagonal are 12 panouri rectangulare mari în lateral și încă 12 panouri trapezoidale în partea de jos. Toartele originale nu s-au păstrat, fiind distruse probabil după descoperire. Toartele actuale sînt reconstituite din argint sau poate din metal nenobil argintat, pe baza modelului original de la vasul octogonal, sub formă de pantere [2]. Completarea aceasta a fost făcută în anul 1884 de Paul Telge (1846-1909), bijutier, artizan și gravor din Berlin (care a lucrat și pentru regele Carol I). Vasul are 110 mm înălțime, 176 mm diametrul la gură, 79 mm diametru la bază, și o masă de 2286.8 g [1].

Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coţofeneşti (1999, 2002 şi 2003),

- vultur de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perşinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someşeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeş (2011),

- crucea de la Dinogeţia-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015),

- buzduganul regelui Ferdinand (2016),

- coroana reginei Elisabeta (2017),

- moneda de 10 ducați 1600 a lui Mihai Viteazul (2018),

- moneda de aur de 50 de lei cu milesimul 1922 (2019),

- obiecte de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium (2020),

- vasele poligonale din tezaurul de la Pietroasa (2022),

- diadema princiară de la Bunești-Averești (2023),

- tezaurul de la Apahida (2024).

Bibliografie

1. Burda Ș., Tezaure de aur din România. Editura Meridiane, București, 1979.

2. Manea Nadia, Ciornei Cr., Tezaurul de la Pietroasa. Vasele poligonale. Direcția Emisiune, Tezaur şi Casierie, București, 2022.