13.92 mm diametru, 1.224 g, 90% aur, margine cu zimţi Avers: ROMÂNIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2020, stema României, o fibulă și un inel de aur - obiecte de orfevrărie romană tîrzie găsite la Carsium = Hîrșova	Revers: bijuterii de aur descoperite la Carsium - un alt inel de aur, două perechi de cercei și un colier - și inscripția ISTORIA AURULUI – ORFEVRARIE ROMANA TARZIE • CARSIUM • Data emisiunii: 2 martie 2020 Tiraj: 1000 de monede

Despre Carsium și despre obiectele de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium

Localitatea a apărut cîndva în primul secol al erei noastre. De-a lungul timpului aici au fost cantonate diverse unități militare romane, sau părți ale unor unități militare (vexilații). În anul 1987 la Hîrșova s-au efectuat cercetări arheologice de salvare, pe terenuri ce urmau sa facă parte din noua platformă industrială a orașului. Atunci au fost descoperite obiectele de aur ce fac subiectul monedei prezentate pe această pagină. Obiectele au fost găsite în niște morminte din necropola orașului Carsium și au fost datate în prima parte a secolului al IV-lea.

Cuvîntul orfevrărie vine din limba franceză și înseamnă meșteșugul care produce obiecte de artă sau podoabe din metale prețioase. Mai înseamnă și obiectele produse prin acest meșteșug - sensul utilizat în numele acestei emisiuni monetare.

Despre obiectele de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium și reprezentate pe monedă

Două fibule de aur de tipul „cu capete în formă de bulb de ceapă” au fost găsite la Hîrșova și apar clasate ca bunuri culturale mobile în Patrimoniul Cultural Naţional. Una are 120.88 g și are „cepele” cu secțiune transversală hexagonală, cealaltă are 50.05 g, cu „cepele” cu secțiune circulară. Această a doua fibulă, mai mică decît prima - 80 mm lungime, 52 mm lățime - este reprezentată pe aversul monedei. Aurul piesei are titlul de 833‰ [1].

Ca o curiozitate, fibula de pe monedă apare pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului ca fiind clasată în categoria juridică „Tezaur” de două ori: o dată prin ordinul nr. 2679 din 11 iunie 2003 al Ministrului Culturii și Cultelor (pe atunci, ministru era academicianul Răzvan Theodorescu) și a doua oară prin ordinul nr. 2029 din 22 ianuarie 2008 al Ministrului Culturii și Cultelor (în 2008 ministru era Adrian Iorgulescu). Este clar vorba despre același obiect, pentru că numărul de inventar este același.

Pe aversul monedei este reprezentat un inel cu o piatră semiprețioasă - sardonix - pe care este reprezentat un bărbat ținînd o lance. Inelul are 12.71 (sau poate 12.68) g, diametrul de 28 mm și înălțimea de 26 mm [2]. Piatra este montată într-o casetă ovală ce are în lateral o mică știrbitură, reprezentată și vizibilă și pe monedă.

Pe reversul monedei este reprezentat un inel cu o piatră nicolo. Nicolo este un termen (inexistent încă în dicționarele românești) ce desemnează o piatră semiprețioasă - onix - gravată în adîncime (intalie) sau în relief (camee). Această varietate de piatră are un strat subțire albăstrui la exterior, ce acoperă un fond negru. Pe piatra inelului de la Carsium a fost gravat un personaj ce apare negru pe fond albastru.

Inelul are 15.24 g (sau 15.26), diametrul de 27 mm și înălțimea de 28 mm. Piatra este montată într-o casetă ovală ce are în lateral ornamente cu aspect de caneluri. Și această piesă a fost clasată în categoria juridică „Tezaur” de două ori [3], [4], o dată ca „inel sigilar” și o dată ca „inel cu gemă”.

Sub inel pe monedă apar două perechi de cercei. Cei de sus au verigă și pandantiv. Unul are veriga cu diametrul de 17 mm și masa de 2.25 g, celălalt - 18 mm respectiv 2.3 g. Pandantivul are 17 mm [5], [6]. Cerceii din centrul monedei au o toartă ondulată și o floare cu șase petale. La unul dintre cercei s-au păstrat numai patru petale din șase. Diametrul florii este de 20 mm. Piesa întreagă are 2.53 g, cealaltă 2.08 g [7], [8].

Colierul este făcut din 37 de mărgele cu formă poliedrică (poliedrul este un corp ce are mai multe fețe plane care sînt poligoane). Mărgelele sînt prinse între ele prin verigi de aur. Masa colierului este de 40.52 g de aur cu titlul de 833‰. Desfășurat, obiectul are 445 mm [9].

Toate piesele descrise mai sus se găsesc în inventarul Muzeului Național de Istorie a României din București. Pentru toate piesele fișele declară aur cu același titlu (de 833‰), ceea ce pare mai greu de crezut.

Bibliografie

1. Oberländer-Târnoveanu E., Fibulă cu butoni în formă de ceapă. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

2. Arbunescu A., Inel cu gemă. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

3. Arbunescu A., Inel cu gemă. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

4. Oberländer-Târnoveanu E., Inel sigilar. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

5. Arbunescu A., Cercel din aur. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

6. Arbunescu A., Cercel din aur. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

7. Arbunescu A., Cercel din aur. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

8. Arbunescu A., Cercel din aur. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

9. Arbunescu A., Colier din mărgele. 37 de mărgele poliedrice. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, accesat septembrie 2025.

Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coţofeneşti (1999, 2002 şi 2003),

- vultur de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perşinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someşeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeş (2011),

- crucea de la Dinogeţia-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015),

- buzduganul regelui Ferdinand (2016),

- coroana reginei Elisabeta (2017),

- moneda de 10 ducați 1600 a lui Mihai Viteazul (2018),

- moneda de aur de 50 de lei cu milesimul 1922 (2019),

- obiecte de orfevrărie romană tîrzie descoperite la Carsium (2020),

- vasele poligonale din tezaurul de la Pietroasa (2022),

- diadema princiară de la Bunești-Averești (2023),

- tezaurul de la Apahida (2024).